Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Liviu Maha, profesorul care l-a detronat pe Tudorel Toader din funcția de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza": „Atunci când mi-am anunțat candidatura am fost întrebat: Nu ți-e frică?” INTERVIU

Liviu Maha

Foto: Facebook Liviu Maha

I s-a spus ”Terminator” pe rețelele de socializare, după ce a câștigat o adevărată luptă K1 la nivel academic. Un profesor necunoscut în arena publică, Liviu Maha, și-a adjudecat fotoliul de rector al Universității „Alexandru Ioan Cuza" din Iași în fața lui Tudorel Toader, fost ministru al Justiției în guvernarea Dragnea. 

După primul tur, în care s-au înscris cinci candidați, profesorul Liviu Maha se afla în poziția de lider, în timp ce Tudorel Toader ocupa poziția a doua. După anunțarea rezultatelor, trei foști candidați, Gabriel Claudiu Mursa, Tudor Luchian și Mihaela Onofrei, au declarat public că îl susțin în cursa pentru funcția de rector pe prof. dr. Liviu Maha.

Rezultatele turului doi: Liviu Maha - 487 de voturi, Tudorel Toader - 233 voturi.

„În condiţiile în care nu au contat realizările, nu au contat faptele, contând calcule, aranjamente şi angajamente, am sentimentul unei „Monstruoase coaliţii”!”, așa și-a scris sfârșitul carierei de rector Tudorel Toader, după opt ani la conducerea universității.

„Sunt onest și spun ce am de gând". Așa a început, zâmbitor, profesorul Liviu Maha discuția, în care spune că nu îi place să dărâme, ci să construiască. Dacă îl întrebi cine e Liviu Maha, se recomandă simplu: „Liviu Maha este profesor la Facultatea de Economie și Administrare a Afacerilor la Universitate Alexandru Ioan Cuza din Iași". Și continuă la fel: „Acum un an și jumătate m-am gândit că e o opțiune această candidatură, că am argumente și am început să discut cu colegii. Atunci, în ianuarie 2023, dl. Toader a transmis un comunicat de presă prin care a anunțat că va candida la alegerile din acest an. Știindu-se de aceste discuții oarecum informale, presa m-a sunat și atunci am avut de luat o decizie. Sunt onest și spun ce am de gând sau păstrez oare candidatura, să spunem mai discretă, fără să fie publică? Și am zis că e onest, e corect ca membrii comunității academice, colegii mei, să afle de această opțiune, oficial. Și, ca urmare, am intrat oarecum oficial în cursă datorită domnului Toader, în ianuarie anul trecut".

Republica l-a provocat pe Liviu Maha la o discuție despre onestitate și frică în mediul academic, mediu care ar trebui să formeze caractere și personalități puternice.

Se îndrepta Universitatea Cuza către direcția potrivită din punct de vedere academic? Părea că dispăruse suflul și vitalitatea.

Din păcate, problemele sesizate de mulți colegi și cele care m-au încurajat să candidez sunt legate exact de ce spuneți dumneavoastră. Chiar obiectivele mele strategice vizează asta. Eu fiind economist, mulți se așteptau la un program poate mai concret sau mai aplicat, mai operațional, dar eu am început cu obiective strategice care vizează să consolidăm sentimentul apartenenței la o comunitate academică, să înțelegem că facem parte din aceeași comunitate. E foarte important să avem astfel de principii, valori comune.

În al doilea rând e vorba de echilibru. Suntem o universitate generalistă, avem foarte multe domenii, facultăți, direcții de specializare. Trebuie să înțelegem că suntem diferiți și, ca urmare, mecanismele de decizii și măsurile prin care valorizăm rezultatele colegilor sau aplicăm diferite proceduri sunt diferite de la caz la caz. E bine să fim echilibrați, inclusiv din perspectiva nivelului la care se iau deciziile, pentru că o altă problemă a fost legată de acest hipercentralism, dorința de a centraliza decizia pe cât mai multe paliere din ce înseamnă viața universității. Și în al treilea rând, o cultură a calității, a calității în toate dimensiunile activității universitare.

Vorbea universitatea pe o singură voce, era un singur canal de oficial? Fostul rector Tudorel Toader?

Așa e. Această hipercentralizare, inclusiv în ce înseamnă comunicarea publică, a dus și la o anumită izolare a universității. Poate nu o izolare formală sau formalizată. Nu. Universitatea a fost parte din consorții, rețele, proiecte. Dar ca imagine, ca interacțiune cu restul comunității academice la nivel național a existat o anumită delimitare.

Ați avut în proiectul propus colegilor dumneavoastră termeni ca teamă, ca îndoială, ca onestitate. De ce?

Pentru că atunci când mi-am anunțat candidatura, în urmă cu un an și două luni, am fost întrebat: Nu ți-e frică? Și m-am mirat, de ce să-mi fie frică într-o universitate în care e firesc să avem alegeri, e firesc să avem opțiuni? E firesc și mulți susțin lucrul ăsta, ca după două mandate să înțelegem că e suficient. De ce mi se pune această întrebare: Nu te-ai gândit că un an și două luni de expunere te-ar afecta negativ? De aceea am și început programul managerial cu o asemenea declarație de candidatură, că eu n-aș vrea să fiu rectorul unei universități în care un potențial contracandidat la rectorat, peste 5 ani, dacă mă voi gândi să candidez, să se teamă să candideze. Cu alte cuvinte, acesta e lucrul cel mai important. M-a marcat de la început câți colegi, din solidaritate, din prietenie, m-au avertizat totuși: chiar vrei să candidezi? Nu ți-e frică? Și lucrul acesta m-a surprins.

Cum a fost campania electorală? A fost o campanie cinstită în interior?

A fost o campanie cinstită.

Dar nu li s-a spus părinților că, dacă ajungeți rector, desființați școala Junior? Că veți desființa facultățile care nu sunt profitabile?

Nu știu de ce au fost adunați. Au fost adunați într-adevăr de azi pe mâine, dar nu știu de ce au fost adunați. Eu am dezmințit. În ultimele zile, într-adevăr, au circulat tot felul de dezinformări sau mesaje mai puțin oneste legate de candidatura mea. Eu am folosit timpul dintre cele două tururi tocmai pentru a nega asemenea lucruri, mai ales că programul meu era unul explicit și care viza tocmai tratarea acestor probleme într-o manieră total diferită față de ceea ce susțineau cei care doreau să dezinformeze alegătorii. Dar, per ansamblu, să știți, a fost o campanie corectă, o campanie intensă și au fost multe opțiuni și mesaje și a fost o dezbatere de idei.

Ce fel de rector vă propuneți să fiți?

Am și scris în declarația de candidatură că voi fi colegul colegilor mei. Eu sunt un candidat atipic din acest punct de vedere. Nu vin de pe o funcție înaltă la nivelul managementului universității și această comunicare cu colegii mă caracterizează și nu de acum, în contextul campaniei, ci de 25 de ani de când sunt în cadrul universității, pe o poziție didactică. Deci voi fi un rector foarte integrat în comunitatea academică, care nu va evita să stea de vorbă cu colegii, să îi cunoască, să le cunoască problemele și lucrul acesta nu doar acum, în campania electorală, pentru că atunci s-au făcut întâlnirile sau la început de mandat, ci pe întreg parcursul mandatului.

Nu am făcut promisiuni. Chiar dacă dezinformarea a inclus și acest aspect, faptul că am promis câte trei, patru funcții de decan la o facultate. Faptul că am fost votat de atât de mulți colegi arată că nu am profitat de echipe, tabere sau de interese particulare ale unei persoane sau grupuri de persoane dintr-o facultate. Deci, am spus întotdeauna, echipa de prorectori se va baza pe competență și coeziune, pe disponibilitatea de a lucra în echipă, iar în ceea ce-i privește pe decani, decanii facultăților, ei vor trebui în primul rând să aibă susținerea facultății. Deci va conta foarte mult ce vine dinspre facultate în cadrul procedurii de selecție a decanilor și dacă va fi nevoie, va interveni într-adevăr și evaluarea la nivelul universității a comisiei, așa cum cere legislația în vigoare. Dar factorul principal va fi susținerea din facultate.

Au dat colegii dvs. un vot pentru speranță și viitor?

Așa l-am interpretat și le mulțumesc pentru acest lucru!

Profesorul Liviu Maha spune că de abia din 15 aprilie, după validarea de către Ministerul Educației, va fi rector cu acte în regulă. Ține să sublinieze că niciodată nu conduce un om, conduce o echipă și că nu judecă în alb și negru. „Cred că am fost votat pentru echilibru. Niciodată nu trebuie să distrugi ce e bun și să pui altceva în loc. Un echilibru între continuitate, inerție, predictibilitate. Schimbare de viziune, asta au votat colegii mei!", spune rectorul ales. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Foarte bine ,in sfarsit ,,balaurul cu sapte capete ,,a fost rapus ,,Acest ,, TuDorel al justitiei nu-i se pot trece cu vedrea ,,faptele monstruase din vremea cand era faimos ministru (sinistru ) .. S-a luptat si a indeplinit sarcinele de Partid ,trasate de partidul psdragnea ,de a o demola pe Doamna L C Kovesi , Istoria NU va ierta aceste Adevaruri si consecintele vor veni la timpul lor .
    Felicit pe Domnul Prof pentru functia dobandita .
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult