Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

„Care elite?! Cangrena este uriașă.” Diagnosticul dur al profesorului Marian Popescu după retragerea universitarilor din cetate: învățământul nu stă pe valori morale, școala nu construiește caractere, rectorii se realeg ca pe vremea lui Ceaușescu, iar decăderea dialogului este „incredibilă”

Marian Popescu

Foto - Inquam Photos

În timpul cursurilor sale, profesorul Marian Popescu le proiecta câteodată studenților o scenă celebră din filmul Parfum de femeie. Aceea în care Frank Slade, locotenent-colonelul orb interpretat de Al Pacino, îi ia apărarea, printr-un discurs memorabil, lui Charlie, studentul care îl îngrijește și care urmează să fie exmatriculat pe nedrept din facultate. În fața mai marilor universității, Frank Slade ține o pledoarie memorabilă asupra faptului că școala ar trebui să construiască, în primul rând, caractere. „Studenții mei erau, majoritatea, impresionați și unii dintre ei mi-au și zis că e prima oară când aud că școala ar trebui să construiască caractere. Le-am spus că asta este o afirmație a primului rege al românilor, Carol I, că asta e misiunea școlii - până să furnizezi cunoaștere, trebuie să construiești caractere. Adică persoane care să discearnă ce e bine de făcut în serviciul celorlalți, că asta nu se înțelege la noi, noi ne gândim, în bună măsură, cum să ne fie bine bine nouă. Am colegi universitari care realmente nu sunt interesați de alte lucruri decât de propria carieră”, a povestit Marian Popescu în timpul emisiunii „În fața ta” de la Digi24.

Marian Popescu este directorul Centrului de Acțiune, Resurse, Formare pentru Integritate Academică al Universității din București (CARFIA), profesor universitar doctor (asociat) la Universitatea din București și conducător științific de doctorat Artele spectacolului-Teatru la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. 

El a criticat mediul universitar românesc, din care spune că lipsește ideea de meritocrație și în care rectorii sunt eternizați în funcție. A devenit deja o obișnuință ca rectorul să fie reales după ce candidează de unul singur și să ajungă astfel la al treilea sau al patrulea mandat. 

Întrebat cum de nu au reușit universitățile României să ofere un sistem democratic eficient, profesorul Marian Popescu a răspuns: „A reușit înainte de 1989? Și atunci erau alegeri, nu? N-a fost reales Ceaușescu de nu știu câte ori? Pe voturi, da? Eo obediență față de cine gestionează resursele și rectorul este mandatarul principal. Rectorul, la rândul lui, se bate în relația cu ministerul să primească resurse care să îi permită, desigur, programe de dezvoltare. Ar trebui văzut, realmente, cât de eficientă este consumarea acestor resurse. Dar iată ce se întâmplă, acum, zilele astea, înțeleg că încă nu este oficial. E pe surse. Avem acest caz absolut strălucit, de manual, de pus în ramă, cu dna. rector de la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Doamna aceasta este plagiatoare, cu verdict de trei ori dat de către Consiliul Național de Etică. La ultimul verdict era și clauză că n-are voie să candideze 6 ani sau nu mai știu cât și e încă în durata acelei interdicții. Au încălcat legea pur și simplu și comunitatea academică a reales-o. E la al treilea, al patrulea mandat, cam așa. Și-a fost aleasă cu o cu majoritate absolut confortabilă”, a spus profesorul universitar.

El a fost întrebat de Florin Negruțiu ce valori poate transmite „această elită elitei care va conduce România”, Marian Popescu a replicat: „Vedeți, folosiți cuvinte care nu sunt active. Cuvântul elită nu mai este activ, e, cum să spun, o trăsătură de stil. Vorbim de elite, care elite?! Dacă vorbim de performanțe științifice în cazul individual, asta e una. Câți vectori de influență, în afară de câțiva în lumea academică vedeți că ies în sfera publică, să determine un proces de revizuire, de readucere a unor valori care au fost evacuate practic în societatea românească? Noi știm asta, valorile morale au fost evacuate, învățământul nu stă pe ideea de valori morale”.

Potrivit profesorului universitar, nu există nicio legătură între elitele academice și elitele politice. „Păi cum să fie?! Câte cazuri a demonstrat Emilia Șercan legate de CV-uri academice bazate pe doctorate, plagiate ș.a.m.d. majoritatea fiind oameni politici? Cangrena este este uriașă, nu de ieri, de alaltăieri, se întâmplă ceva rău la noi. Faptul că zeci și zeci și zeci de așa-ziși lideri, care gestionează resurse fie la nivel local, fie la nivel central, sunt de fapt impostori intelectual”, a afirmat Marian Popescu. În opinia sa, societatea românească nu este una bazată pe meritocrație, care „dacă nu este disprețuită, este ignorată”.

„E o decădere a dialogului incredibilă”

A văzut că școala nu mai răspunde nevoilor copiilor de astăzi, pierzându-și totodată capacitatea de a naște un dialog de calitate.

„Ce faci cu copilul ăsta de clasa a 5-a sau care mâine e student, care e crescut în cultura vizuală, în multimedia, ș.a.m.d. Și tu îi predai în continuare în cultura textuală, adică pe texte, așa mai departe? Ce faci cu modul în care ei intră în relație cu propriul lor profesor? E ca în Evul Mediu. Știți ce dispărut față de modelul din Evul Mediu, că asta e interesant? Învățământul acolo stătea pe două metode - lectio, care era prelegerea și toată lumea stătea și asculta. Și a doua era disputatio, era discuția, erau sesiunile de după-amiază, care aveau loc de trei ori în toate universitățile medievale din Europa. Unde vedeți așa ceva? Acum vorbesc de România, pe noi nu ne mai interesează. E o decădere a dialogului incredibilă.”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Retragerea universitarilor din Cetate ? e o ipocrizie. Poporul nu voteaza oameni competenti. Ganditi-va ca nulitati ca Ciuca, Ciolacu si Simion au ajuns, alesi democratic, liderii celor mai mari partide din Romania, dupa numarulde voturi. Cine voteaza un intelectual veritabil ? Universitarii nu s-au retras, AU FOST ALUNGATI dib Cetate
    • Like 1
  • Valentin check icon
    E interesant că sistemele performante de educație - cum ar fi cel finlandez - au în componență motor românesc. Mulți dascăli care au reușit să fugă în afară au pus umărul la construcția unor sisteme de educație performante. De ce n-au făcut acest lucru și la noi, în timpul comunismului? Pentru că cercetarea în educație a fost considerată periculoasă de către comuniști. A existat un institut de cercetare în educație care a mers în paralel cu doctrinele partidului, pe modelul "voi vă vedeți de ale voastre, noi, cu partidul, de ale noastre". Acest institut a fost în cele din urmă desființat (parcă prin anii 80). Oricum nu funcționa.
    După 89 s-a încercat menținerea unui sistem absurd și supradimensionat, un fel de uzină socialistă de educație. Participanții au făcut tot ce le-a stat în putere să nu clatine barcă și să nu-și piardă slujba. Educația românească a devenit un fel de colecție nocivă de compromisuri, în care facem tot ce putem să fie bine și să nu se supere nimeni.

    Numai că nu funcționează. Educația nu funcționează cu compromisuri. Multă vreme n-am văzut, pentru că nu ne-a interesat. Acum vedem și ne interesează, pentru că acum avem o nouă generație de părinți. Nu atât de curajoși cât să ceară schimbări radicale. Schimbările radicale vor fi făcute de cei care au acum 10-13 ani și care au sesizat pe pielea lor cât costă compromisurile de tot felul. Cât costă salatele educaționale cu de toate. Ei vor dori o schimbare radicală.
    • Like 4


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult