Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Locuiesc atât în Italia, cât și în Marea Britanie și văd cum rezultatele alegerilor ne pot afecta pe toți. Într-o zi, la biroul fundației mele, m-a așteptat o mamă speriată. De ce am decis să devin o voce asumată

Romina Gingasu

Diaspora românească a suferit transformări semnificative și este mai fragmentată ca oricând. În campania electorală recentă, partidele extremiste din România au avut întâlniri cu comunități din Diaspora, însă aceste interacțiuni nu au făcut decât să înrăutățească starea de spirit a celor implicați. Efectele acestor acțiuni sunt vizibile în prezent. 

Chiar dacă te afli în diaspora, legătura ta cu România rămâne pentru totdeauna. Deși membrii diasporei se unesc sub umbrela unei comunități plecate din considerente economice, diversitatea lor este evidentă. Totuși, mulți dintre ei nu au acces la informații corecte sau complete. Locuind în alte țări, se conectează indirect la problemele țării în care locuiesc și, de multe ori, nu sunt conștienți de implicațiile profunde ale deciziilor lor, cum ar fi un vot pro-Rusia. Aceste alegeri și votul pro-extremism pot transforma diaspora română într-o problemă pentru țările gazdă, însă mulți dintre ei nu înțeleg implicațiile opțiunii lor.

Uniunea Europeană oferă avantaje importante pentru cetățenii români din diaspora, avantaje provenite din drepturi pe care membrii comunității le cunosc doar parțial. Printre acestea se numără libertatea de mișcare și ședere, accesul la servicii medicale, recunoașterea diplomelor și a certificatelor profesionale, bursele Erasmus, dreptul de a transfera pensia între statele membre, fonduri pentru start-up-uri și beneficii fiscale, cum ar fi evitarea dublei impozitări și apelul la instanțele europene pentru soluționarea conflictelor legate de drepturile lor.

Din păcate, mulți membri ai diasporei își obțin informațiile de pe platforme cu practici incorecte, cum ar fi TikTok, unde și-au lăsat inclusiv datele personale pentru un vot periculos, în schimbul unor sume mici de bani. Această manipulare poate avea consecințe grave, inclusiv etichetarea lor ca fiind „pro-Rusia”, ceea ce ar putea afecta afacerile lor, locurile de muncă și relațiile interumane în țara care îi găzduiește. 

Locuiesc atât în Italia, cât și în Marea Britanie și văd cum rezultatele alegerilor ne pot afecta pe toți, indiferent de țară. În Italia, la biroul fundației mele, Red Women, m-a așteptat o mamă speriată care locuiește singură cu fetița ei. Mi-a spus că își dorește să se întoarcă în România și nu a vrut să-mi ceară nimic, ci doar să vorbească cu mine. Am plâns împreună.

Acea întâlnire m-a făcut să mă întreb ce pot face eu, Romina Gingașu, pentru a sprijini acești oameni. Astfel, am decis să devin o voce asumată, iar acum vă îndemn și pe voi să faceți același lucru. Fiți implicați în problemele societății mai mult ca niciodată!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Ion Ion check icon
    De ce fragmentată? Eu zic că și-au exprimat destul de clar preferința către haur+sos+pot și georgescu. Deși plecați de mult și-au construit România lor pe facebook și tik-tok. Cei mai mulți nu au făcut nici un efort de a se integra în noua lor țară. Cercul lor de prieteni consistă din alți români și media românească. Unii însă, „connaiseurii”, mai prind câte o șușă „de pă net” unde valul conservator este omniprezent și uite așa devin rasiști și xenofobi la ei acolo. Schimbă „ciorile” de la noi cu „ciorile” lor. „La grand replecement” (sau „the great replacement”) devine subiect de discuție. Vezi dragă doamne populația e în declin. Care populație? Cea albă heterosexuală bineînțeles. Restul nu prea sunt „populație”. Vin „ăia” pe bărci și fac copii. Mulți. Și cum naiba să vezi bărbat cu bărbat pe stradă? Păi de aia a murit ăla pe cruce? Să aibă ăia drepturi? și câte și mai câte.

    Bineînțeles judec și eu empiric din discuții directe cu diverși cunoscuți plecați. Dar cifrele nu mint. Și 55,5% au votat cum au votat.
    • Like 2
    • @ Ion Ion
      Pe ceilalți 45% văd că îi ignorați. Se numește ,,generalizare pripita,,
      • Like 0


Îți recomandăm

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Bun, cartea Rinocerii e una despre o epidemie de “rinocerită”. Oameni de toate felurile, cu probleme normale și vieți ca ale noastre, află că în localitatea în care ei trăiesc au apărut niște rinoceri, deși situația era improbabilă. Pentru că rinocerii trăiesc pe lângă mlaștini, nu în zone secetoase, ca aceea din orașul lor. Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

Citește mai mult

Victor Rebengiuc, Când rinocerii

Ca de obicei, bula s-a grăbit să tragă concluzii și să-i îmbrățișeze pe cei pe care îi cred vizați de piesă. Că n-au avut oportunitățile și privilegiile noastre (nu știu care noi că eu, una, nu m-am născut în puf). Că nu-și dau seama cât de nocivă e extrema dreaptă. Că o duc rău și, iată, ăsta e rezultatul unei revolte legitime. Iartă-i, Doamne, că nu știu ce fac.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult