Creșterea salariului rămâne o veste bună indiferent de procent și de faptul că, la un simplu calcul, îți dai poate seama că mărirea nu acoperă majorarea semnificativă a prețurilor din ultima perioadă. Tot e mai bine decât nimic! Ne bucurăm indiferent că ne crește salariul ca urmare a majorării venitului minim pe economie sau pentru că așa prevede politica firmei. Nu ar fi rău deloc să se întâmple mai des, nu-i așa?
De foarte puține ori ne întrebăm însă dacă în spatele acestor majorări mai mari sau mai mici, există o strategie, o analiză a tuturor implicațiilor pe care le are o astfel de decizie. Veți spune că este treaba angajatorului. Sigur că da, dar nu ar fi deloc rău să înțelegem ce este sau ce ar trebui să fie în spatele unor creșteri salariale. Astfel putem aprecia cât de stabil este locul nostru de muncă, putem estima când și dacă vom primi următoarea creștere de salariu, sau dacă nu ar fi mai bine să începem să prospectăm alte oportunități de pe piața muncii. Cu alte cuvinte, creșterea salariului este o chestiune pe care trebuie să o punem într-o perspectivă mai largă decât cea a propriului buzunar (sau cont).
Iată care sunt cele trei aspecte de care orice antreprenor ar trebui să țină cont atunci când decide să crească salariile, și pe care tu ca angajat ar trebui să le transformi în criterii de evaluare a companiei pentru care lucrezi.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul ING Bank Romania.
1. Corelează creșterile salariale cu productivitatea
O companie care nu își crește productivitatea, dar decide totuși o majorare a salariilor, se expune unor riscuri care pentru un angajat se pot traduce în pierderea locului de muncă. Cum ar fi să ți se majoreze salariul și după câteva luni să fii concediat?
„Creșterile salariale, indiferent de dimensiunea lor, trebuie privite prin prisma productivității muncii. Astfel, productivitatea și costul muncii se vor corela „natural”, vor evolua organic. În situația în care aceste măriri nu au un fundament, o argumentație economică, fără acoperire în productivitate, apare șomajul. De altfel, „legile pieței” ne spun că dinamica salariului este mult mai puțin flexibilă în sensul scăderii (decât al creșterii). Cu alte cuvinte, de aceea, de multe ori, creșterile salariale nu pot fi luate înapoi. Prin urmare, pentru a acoperi niște costuri nejustificate, în absența unor procese tehnologice sau îmbunătățiri de eficiență operațională, apar mai frecvent concedierile și, mai rar, reducerile de salariu. Nu este însă obligatoriu să se întâmple așa de fiecare dată. Oricare ar fi scenariul, pentru un angajator este întotdeauna foarte important să își poată previziona cât mai bine costurile. Iar salariul este unul dintre ele ”, spune Luana Sorescu – Head of Clients, Business Banking, ING Bank România, subliniind faptul că această corespondență între productivitate și salarii ar trebui să aibă un efect negativ și asupra inflației.
Olimpia Doru, manager New Design Composite, spune că soluția pentru creșterea anuală a salariilor fără dezechilibrarea business-ului, este configurarea unui plan de acțiune pentru atingerea acestui obiectiv.
„Pe tot parcursul anului ne concentrăm pe a identifica și atrage noi clienți, pe diversificarea gamei de produse, pe recâștigarea clienților, pierduți din diverse motive, pe reducerea cheltuielilor . Atunci când se întâmplă toate acestea, totul funcționează într-o simbioză. Știi ce sume îți permiți să aloci măririi salariilor, când este momentul propice să faci asta, reușești într-un fel sau altul să previzionezi dacă compania suportă financiar toate acestea. Dezechilibrul apare atunci când nu faci nimic din toate acestea, dacă privești pasiv cum pierzi clienți, nu investești în dezvoltare de produse noi, nu urmărești cheltuielile. Iar tu, antreprenor, decizi că este cazul să mărești salariile în acest context”, spune antreprenoarea.
2. Stabilește o strategie de creștere a salariilor
Salariul este confidențial. Și, de multe ori, și creșterea lui, chiar dacă prin comunicarea procentului s-ar asigura atât transparența, cât și confidențialitatea. Lipsa unei strategii în ceea ce privește majorările salariale afectează credibilitatea angajatorului, iar tu ca angajat nu ar trebui să ignori acest aspect. Altfel, e foarte posibil să pleci dintr-o companie cu același salariu cu care te-ai angajat sau, în cel mai bun caz, să primești o contraofertă atunci când anunți că ți-ai găsit un alt job.
Sunt însă și situații în care angajatorii au o strategie generală de creștere a salariilor, ceea ce ție ca angajat îți oferă mai multă predictibilitate.
„În compania noastră sunt stabilite două perioade din an când se măresc salariile: luna aprilie și luna octombrie. Iar mulți ani la rând am aplicat această regulă ca fiind una general valabilă. Cu toate acestea, în momentele dificile sau de criză economică și sanitară, așa cum este acum, au fost cazuri în care am făcut acest lucru doar o singură dată pe an. Inclusiv am avut și o situație în care pur și simplu nu ne-am permis nicio mărire de salariu. (…) Creșterile se fac punctual, pentru fiecare angajat în parte, în funcție de performanțele și implicarea lui în bunul mers al companiei. Cred în egalitate, însă în acea egalitate în care fiecare este recompensat individual pentru tot ceea ce face.
Să nu uităm însă de începuturile mediului antreprenorial din România, în care măream salariile atunci când aceste măsuri erau impuse de Guvern. A fost necesară o maturizare a mediului de business și o adoptare a practicilor bazate pe performanță și meritocrație în ceea ce privește recompensarea angajaților, un proces lung de adaptare pentru companii”, spune Olimpia Doru.
3. Calculează costurile
Managerul de la New Design Composite explică faptul că pentru fiecare 100 de lei net, costul este de 171 de lei, la care se adaugă contribuția asiguratorie pentru muncă de 2,25%, așadar încă 4 lei. Astfel, totalul este de 175 de lei la fiecare 100 de lei net.
Și dincolo de acest calcul, un angajator trebuie să integreze cheltuielile cu creșterile salariale în costurile totale, susceptibile de a fi crescut deja.
„În ultima perioadă au fost anunțate o serie de creșteri de prețuri, cap de afiș fiind desigur prețurile la energie. De aici ne putem imagina în cascadă o suită de evenimente pe lanțurile de valoare, pe relațiile contractuale în curs, pe termenele de livrare și producție. Evident, și creșterea salariilor ar aduce un plus de creștere a costurilor. De aceea, un bun control al structurii acestora și o înțelegere a impactului fiecărei categorii în costul final de producție/servire sunt esențiale. Pentru că în piață sunt mai multe modele de afaceri și, în funcție de domeniu, de ciclu de dezvoltare și de expunere a afacerii respective. Aceste cheltuieli se reflectă diferit în fiecare.
Predictibilitatea este una dintre principalele nevoi ale antreprenorilor români. Mai ales în contextul local de afaceri, care este unul dinamic și pe alocuri imprevizibil, în special în aceasta perioadă. Pentru a fi alături de antreprenori și pentru a le oferi predictibilitatea de care au nevoie în privința costurilor operaționale cu banca, ING a fost prima bancă din România care a introdus pe piață (încă din 2013) pachetele ING FIX, al căror cost pentru clienți a scăzut la începutul anului trecut”, spune Luana Sorescu.
Pachetele ING Fix reprezintă o suită de produse și servicii esențiale (cont curent, card de business, ING Business – soluția de internet banking dedicată antreprenorilor) și tranzacții uzuale incluse (plăți și încasări în lei, tranzacții valutare, operațiuni cu instrumente de debit, retrageri și depuneri la ATM, operațiuni prin POS) care să acomodeze diferitele nevoi tranzacționale, în funcție de specificul afacerii sau de ciclul lor de dezvoltare.
Pe măsură ce firmele evoluează și nevoile se schimbă, antreprenori au posibilitatea de a-și modifica tipul de pachet ales în funcție de tipologia și frecvența tranzacțiilor curente. Ei pot opta pentru unul dintre cele patru tipuri de pachete: ING FIX Online, ING FIX Lei, ING FIX Valută sau ING FIX Complet, în funcție de operațiunile curente. Cu alte cuvinte, pentru orice afacere, indiferent de momentul în care se află ea, există pachetul ING FIX potrivit.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Din "surse" se aude ca în ciuda faptului ca nu atingem profiturile absolute ca în alte tari, și de multe ori din motive obiective, TOTUSI cam toate companiile străine în RO declara cele mai mari profituri brute în procent, asta dacă nu isi "optimizeze" profitul în Elveția, Olanda, Irlanda sau alte tari. Cum se leagă atunci procent profit brut mare cu o productivitate mai mica a forței de munca din RO?
Serios, parca exista o conspirație a întregului sistem de business în RO - atât roman cât și străin - pentru ca "gulerele albastre" sa rămâna la un nivel salarial de nimic și numai ei sa trăiască bine.
Și este suficient sa auzi chestia cu "productivitatea" de la salariații romani plătiți cu mii sau zeci de mii de euro în corporații, ca imediat și antreprenorii romani abia așteaptă sa justifice ca dacă corporațiile nu pot, ei nici atât. Și după aceea îsi cumpara un BMW de peste 100k EURO.
Va exista vreodată vreun moment în istoria acestei tari când oameni educați, culți, citiți și mai ales potenți financiari se vor gândi vreodată cum pot sa ii ajute și pe conaționalii lor sa duca o viață mai demna și decenta din punct de vedere financiar și sa nu aștepte pomeni de clasa politica sau sa spele WC-uri în vest?
P.S. Un sfat pentru pentru marii influenceri financiari: nu mai folosiți cuvântul productivitate ca sunteți deja penibili. Eventual optimizare profituri?:)