Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Acest virus lovește acolo unde ne doare cel mai tare: în relațiile noastre de atașament, în nevoia de contact uman

București, oraș fantomă

Foto: Dan Mihai Bălănescu

Rănile noastre psihologice și vânătăile emoționale devin mai vizibile și mai zgomotoase în situația crizei actuale și a stresului cu care ne confruntăm toți. Dar tot acum, mai mult ca oricând, avem nevoie să ne unim forțele și să luptăm împreună împotriva COVID-19. Inamicul nu este omul de lângă noi, colegul sau vecinul nostru (adică aceia care vorbesc despre fricile lor și par haotici sau cei care – mânați tot de frică și anxietate – sunt în negare și tind să bagatelizeze pericolele). Lupta, de această dată, se poartă între oameni și virusuri. Și o putem câștiga doar dacă suntem uniți și realizăm cât de importante sunt comportamentele de protecție și de oprire a extinderii COVID-19. Este importat să ne amintim că nu suntem inamici în această luptă, ci aliați, și că este nevoie de fiecare dintre noi pentru a ne salva familia, comunitatea, țara, continentul, planeta și viitorul. 

E adevărat că acest virus lovește acolo unde ne doare cel mai tare: în relațiile noastre de atașament, în nevoia de atingere, de îmbrățișare, de contact uman. Iar asta ne afectează pe toți, indiferent că suntem români, americani, chinezi, italieni, ruși sau avem vreo altă naționalitate. Odată intrat în corpul uman, virusul se poate răspândi în toată omenirea, dacă nu scoatem armele pentru a-l combate. Iar armele în acest caz sunt: (1) informația corectă; (2) măsurile de igienă; (3) distanțarea socială; (4) suportul uman reciproc.

Poate fi eficient să închidem granițele. Dar cred că este cu adevărat vital să închidem granițele dintre omenire și lumea virusurilor, după cum spune și Yuval Noah Harari. Putem face asta prin suportul oferit sistemului medical (din întreaga lume), prin grija pe care o avem față de sănătatea noastră, prin sprijinul oferit unor organizații ca OMS (Organizația Mondială a Sănătății) și printr-o mai mare solidaritate față de familiile și statele care sunt cel mai afectate de criză. Ajută, de asemenea, să le arătăm respectul cuvenit cercetătorilor care caută să afle mai multe despre acest virus și care pot descoperi, în orice moment, cea mai bună modalitate pentru a câștiga lupta cu COVID-19. 

În aceeași ordine de idei, oamenii ce refuză izolarea sau oprirea activității lor au nevoie să fie asigurați că nu sunt singuri în această poveste, că le vom oferi ajutor așa cum putem mai bine; iar asta ar putea implica fie și să le dăm din puținul nostru. Totul e despre încredere – acești oameni și-au pierdut încrederea în autorități și în faptul că cineva chiar le poartă de grijă. Eu cred că este de datoria noastră să-i sprijinim și să le vorbim în așa fel încât să le recâștigăm încrederea. Orice efort pe care-l depunem în prezent ne poate scuti de pierderi și costuri majore pe termen lung. Iar asta e valabil pentru noi toți.

Vrem, nu vrem, această situație ne forțează să realizăm că familia noastră este cu mult mai mare decât credeam. Că întreaga omenire face parte din ceea ce numim „ai noștri“. Că este important să ne gândim la starea de bine a umanității, la nivel global. Aceasta e șansa noastră de a dovedi întregii lumi, precum și urmașilor noștri, că „întregul este mai mare decât suma părților“!                

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Frumoasă și limpede expreimare/ analitic-demonstrativă în limba română ! Multe felicitări pentru această achiziție ! limba română ! în comentarii la obiect, pe teme interesante/ punctual. Mulțumiri domnului psiholog !
    • Like 0
  • Parerist check icon
    Mai pe scurt, atunci când te pupi cu femeie iubita, n-o pupi doar pe ea, ci și pe toți cei cu care s-a pupat ea în ultimile doua sapt (sau cât o dura viroza asta)
    • Like 0
  • mike mike check icon
    Asadar fara imbratisari si tandreturi de acum incolo. Nu degeaba exista Pornhub. Cică site-ul oferă abonamente gratuite pentru italieni, deocamdată. Este afacere buna. Si ar mai fi una- cimitirele private. De moarte si de sex nu scapa nimeni.
    • Like 0
  • D check icon
    Și cum facem cu economia asta bazată pe du-te-vino?
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult
sound-bars icon