Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mai scump ca la Luvru? Cazinoul din Constanța: soluții pentru o vizitare mai accesibilă

Cazinoul din Constanța - Inquam Photos / Costin Dinca

foto: Inquam Photos / Costin Dinca

S-a tot vorbit despre tarifele pentru vizitarea Cazinoului din Constanța. Ba că sunt prea mari, ba s-au făcut comparații cu celebre muzee din Europa și tot așa. Dacă m-ați urmărit până acum, ați observat că am încercat să caut și să propun soluții astfel încât turiștii, dar și localnicii ( că doar banii de pe bilete intră în bugetul instituției publice) să obțină cât mai multe beneficii. Și uite cum m-am dus în istoria recentă a acestui oraș pentru a scoate la suprafață un program prin care nu doar Cazinoul devine mai accesibil. 

Prețul accesului, între simbolic și restrictiv

Cazinoul din Constanța, proaspăt restaurat și recunoscut drept una dintre cele mai spectaculoase clădiri Art Nouveau din Europa, și-a deschis din nou, în luna mai, porțile pentru public. Dincolo de entuziasmul firesc generat de revenirea simbolului orașului în circuitul turistic, un detaliu a atras atenția și a stârnit dezbateri intense: prețul biletelor de acces.

Tarifele oficiale:

  • Acces complet (parter, subsol și etaj): 50 lei pentru adulți, 25 lei pentru elevi, studenți și pensionari
  • Acces parțial (etaj sau subsol + parter): 20-30 lei
  • Vizită ghidată: 100 lei/persoană
  • Ședință foto profesională: 1.000 lei pentru 30 de minute

Comparațiile au apărut imediat în spațiul public: prețul pentru vizitarea integrală a Cazinoului îl depășește, în unele cazuri, pe cel practicat de mari muzee europene, precum Muzeul Luvru din Paris sau Galeriile Uffizi din Florența.

foto: Funky Travel

Autoritățile locale justifică tarifele prin investițiile considerabile în restaurare și prin valoarea unică a monumentului. Totuși, realitatea arată că, pentru multe familii de turiști sau chiar pentru constănțeni, o vizită completă la Cazino devine un lux ocazional.

City Pass – o soluție testată și eficientă

Până nu demult, municipiul Constanța avea o soluție la îndemână: Constanța City Pass, un card turistic care permitea accesul la mai multe obiective importante din oraș la un preț unitar și redus. Delfinariul, Muzeul de Istorie, Acvariul, Histria – toate erau incluse. În plus, ofertele erau valabile pe perioade de 24, 48 sau 72 de ore, oferind flexibilitate vizitatorilor.

Reintroducerea acestui card, cu includerea Cazinoului în pachet, ar putea reprezenta o strategie viabilă pentru a stimula turismul cultural în oraș. Mai mult decât atât, ar transforma vizitarea orașului într-o experiență coerentă și accesibilă, nu într-o succesiune de bilete scumpe și decizii de compromis.

Cine plătește diferența?

O posibilă sursă de finanțare pentru acoperirea reducerilor de tarif ar putea fi chiar bugetul Organizației de Management al Destinației (OMD) Constanța – Mamaia, alimentat de contribuțiile agenților economici locali din turism.

Această structură are tocmai misiunea de a promova turismul durabil și coerent, iar facilitarea accesului la principalele atracții culturale ar trebui să fie o prioritate strategică.

Ce ziceți acum? Pare că vedeți luminița de la capătul tunelului.

Viziune pe termen lung: mai mulți vizitatori, nu bilete mai scumpe

Studiile din domeniul turismului arată constant că volumul vizitatorilor și timpul petrecut într-o destinație sunt mai importante pentru economia locală decât prețul individual al unui bilet. O politică de accesibilitate ar putea încuraja turiștii să rămână mai mult în Constanța, să viziteze mai multe obiective și să consume în oraș – de la restaurante și cafenele, până la transport și suveniruri.

În plus, localnicii trebuie reintegrați în circuitul cultural al orașului. Cazinoul nu ar trebui să fie doar un reper vizual, ci un spațiu folosit activ de comunitate.

articol publicat anterior pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult
sound-bars icon