- Ce îți place cel mai mult la școală?
- Pauza!
***
- Mami! Dacă am patru clase pot să fiu ceva ca să nu mai merg la școală?!
***
Nu sunt glume. Sunt realități spuse de copiii dintr-un cartier ieșean, copii cu note mari. Copii care atunci când nu se descurcă merg la pregătire. Cu cât te îndepărtezi de marile aglomerări urbane, și copiii și profesorii sunt tot mai departe de ceea ce ar trebui să fie educația, spune expertul în educație, Liliana Romaniuc, președintele Asociației Române de Literație.
Primul proiect împotriva analfabetismului funcțional a demarat la Iași în 2013. De atunci Liliana Romaniuc merge prin școlile din cătunele uitate și de Ministerul Educației, pentru că expertul în educație crede că schimbarea începe de la profesori. Încă din anul 2007 profesorul Carol Stanciu, pe atunci rector al Universității de Medicină din Iași, atrăgea atenția - el însuși fiind copil de la țară - că studenții care provin din mediul rural au ajuns „păsări rare!”.
Acum, aproape jumătate dintre elevi sunt analfabeți funcțional. Ce se mai poate face? Nu trebuie să ne ascundem după meritele olimpicilor. Acolo sunt merite individuale. Nu e meritul sistemului. Este o lipsă de voință politică, de coerență în elaborarea politicilor de educație. Soluțiile se cunosc, nu inventăm în România apa caldă, atrag atenția experții în educație.
Ministrul Educaţiei, Monica Anisie, spune însă că rezultatele testelor PISA, unde România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani, „nu trebuie neapărat să ne îngrijoreze, pentru că accentul nu se pune neapărat pe ce ştiu elevii, ci pe ce aplică”. Declarațiile ministrului au stârnit un val de critici.
Cum comentați rezultatele testelor PISA 2018?
Liliana Romaniuc: Rezultatele erau previzibile. 95 la sută din timpul meu de lucru e în școli. Văd nivelul elevilor, rezultatele pe care le au. Nu mă așteptam la rezultate mai bune. Dar mă așteptam să fie la fel. Suntem într-un moment în care tristețea e dublată de revoltă. Pierdem generații întregi de copiii. Știm despre testele PISA din 2000, numărul de analfabeți funcțional crește, dar nu facem mare lucru!
Care ar fi explicațiile?
Liliana Romaniuc: Este simplu și neproductiv să dăm vina pe cineva. Sunt cauze. Între acestea - gradul mare de inechitate între urban și rural. Cu cât te îndepărtezi de urbanul mare, școlile arată mai rău, inechitatea este mai mare. Am fost în secuime și lucrurile stau la fel și acolo, din păcate. Ne referim la condițiile în care învață copii, la resursele de care au parte. Resursele materiale, educaționale, umane.
În școlile din mediul rural fluctuația cadrelor didactice e mare. Cu cât ești mai departe de urban, profesorii au dorința , chiar din prima zi de școală, de a pleca de acolo. Chiar și titularii stau puțin. Copiii care încep clasa a V-a cu un profesor la matematică și unul română au patru, cinci profesori până termină clasa a VIII-a. Altă cauză. Profesorii nu folosesc învățarea colaborativă. O spun din experiență. Cu cât profesorii abordează clasa împreună rezultatele elevilor devin bune. Știm că 50 la sută dintre elevii din mediul rural iau 5 la Evaluarea Națională la Matematică. Nu s-a întâmplat nimic. Apoi, sistemul e incredibil de centralizat. Să lăsăm angajarea profesorilor la nivelul școlilor. Obiectivul nostru este să-i legăm pe profesori de școli, nu de sistem. O altă problemă - sărăcia din mediul rural. Soluțiile trebuie să plece de la Ministerul Educației, dar nu poate doar Ministerul Educației să rezolve o problemă care este la nivel național. Avem nevoie de Ministerul Muncii, avem nevoie de îmbunătățirea condițiilor.
Toată lumea are rezultatul testelor PISA 2018. Vor urma declarații. Concret, ce trebuie făcut?
Liliana Romaniuc: Cred că trebuie să începem din clasă și o spun din perspectiva profesorului. Sunt mai multe cauze, dar noi, cei din sistem, nu le putem rezolva pe toate. Trebuie să transform practica de predare, dacă de ani, de zeci de ani, predau într-un fel și am aceleași rezultate. Dacă predau la fel, obțin aceleași rezultate. Trebuie să schimb practica de predare, modul în care relaționez cu elevii. Să mut accentul de pe cantitate pe calitate, pe înțelegere. Și trebuie să măsurăm, cu consecvență, constant efectele. Trebuie să ne debarasăm de modul în care dăm explicații, multe fără sens și să mergem către a oferi lucruri concrete. Îmbunătățirile nu vor fi spectaculoase, dar constante.
Modul în care se dau examenele, conținuturile reprezintă alte probleme. Sistemul are un milion de probleme. Și nu le putem rezolva pe toate, peste noapte. Trebuie să mă uit la ce pot face concret. O să spun un lucru care îi va supăra pe colegi. Să învățăm să predăm pentru alfabetizarea funcțională a copiilor. Noi predăm ca să parcurgem toată programa, copiii să memoreze și să reproducă. Ne mulțumim cu asta. Copiii nu înțeleg ce învață, dacă învață. Ar trebui să ne întrebăm de ce nu învață.
Cum arată viitorul României? Acești copii devin adulți!
Liliana Romaniuc: Oamenii care nu înțeleg ceea ce le spui, ceea ce citesc, nu sunt în stare să folosească ceea ce au citit în diferite contexte. Va fi groaznic. Doar 1% dintre copiii testați în 2018 au fost în stare să rezolve sarcini complexe. Doar 4% au rezolvat o sarcină complexă la una dintre cele trei discipline. Am dus de patru ori, la patru miniștri diferiți, rezultatele pe care noi le-am obținut. Nu a luat nimeni nicio măsură. Cu experți din afară.
Inspectoratul tace. Directorii multor școli tac. Nu se vorbește despre aceste probleme.
Liliana Romaniuc : Cred că Inspectoratele trebuie desființate. Dacă nu le desfințăm trebuie reconfigurate din temelii. Inspectoratele funcționează aproape la fel ca înainte de 1989. Descentralizarea la care mă refer este cea în care școlile iau deciziile. Nu este ușor. Și sindicatele și colegii vor spune că nu ne pricem. Asta spunem din 2000. Banca Mondială a spus în 2000 că descentralizarea trebuia să înceapă ieri. Deocamdată nu suntem pe direcția care trebuie. Suntem în câmp. Dacă oficialii nu vor pricepe unde suntem și vor da cu var peste ceea ce nu ne place să vedem, rezultatele vor fi și mai proaste.
Încă din anul 2013, profesorul Liliana Romaniuc desfășoară proiectul intitulat „Reading to Learn - Citesc pentru a învăţa”. Proiectul reprezintă o continuare a altor două iniţiative derulate la nivel european, vizând competenţele de literaţie ale elevilor. Pentru prima dată în România, în urmă cu șase ani, slaba dezvoltare în rândul elevilor a unor astfel de competenţe a fost corelată cu rezultatele modeste sau proaste pe care aceştia le obţin la examenele naţionale şi la testările internaţionale.
Liliana Romaniuc a primit recent Ordinul Naţional „Pentru Merit” în grad de Cavaler acordat de instituția prezidențială.
Rezultatele la testarea PISA 2018 au fost afișate marți dimineață, pe site-ul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Am citit cu atentie testele PISA si am unele observatii. 1. Testele nu sunt f. complicate si sunt convins ca intr-un singur an rezultatele se pot imbunatati semnificativ daca in scolile romanesti s-ar schimba modul in care sunt formulate cerintele problemelor de matematica sau modul in care la literatura se formuleza temele pt. acasa (inlocuirea "comentariilor"cu cerinte similare celor din testele PISA).
Multi din elevii nostri au o mare surpriza cand li se pun probleme simple din viata reala pe care trebuie sa le rezolve cu cunostinte pe care le au totusi. Este o problema de "antrenament" care se poate rezolva chiar pe termen scurt. Ar fi suficient ca sa se elaboreze rapid centralizat un set de culegeri de probleme in stilul celor din testele PISA pe care toti profesorii sa le foloseasca la clasa in perioadele de testare a cunostintelor de la sfarsitul trimestrelor scolare. Scoala ar deveni chiar mult mai atractiva pentru elevi care ar vedea la ce le foloseste materia invatata.
2. Sunt insa si unele intrebari din testele PISA la care elevii din zone sarace nu pot raspunde. De ex sunt destui copii care nu stiu ca un automobil trebuie sa franeze la curbe starnse pt ca parintii lor nu au masina. Si atunci nu inteleg problema cu variatia vitezei pe un circuit din testul de matematica, chiar daca ei sunt f. buni la matematica.
În sfîntul an 2019, cînd România a împlinit 101 ani de existență, așa ca prin vară a venit o știre, pentru contribuabili, prin presă : Prin măreața Românie liberă și democratică, în sfîntul an 2019, la aproximativ 50 de colegii tehnologice, nici unul dintre absolvenții de clasa a-XII-a, înscriși la BAC, nici unul, subliniez niciunul din promovații de dascăli pînă în clasa a-XII-a, nu au trecut de BAC, nici unul, așa să existe o încurajare pentru restul aspiranților de BAC, o încurajare, HAI CĂ SE POATE, părinții să accepte să mai plătească la negru niște meditatori, dascăli de la liceul din vecinătate, că trebuie muncit... Așa, și după această situație ce a făcut clasa politică, ministerul ?! A dat afară niște directori, niște profesori, dar niște inspectori ? Hai să fim serioși...Acei elevi au fost trecuți dintr-un an în altul pentru un motiv simplu, clasele să rămînă pline cu elevi, pentru că altfel se reducea norma didactică, adică parte din profesori ar fi trebuit dați afară...Elevi mințiți cu note de trecere, părinți care au cheltuit cu întreținerea elevilor prin colegii a unor elevi care arătau carnete cu note de trecere an după an...Una dintre multele Mafii din România. Bani publici aruncați la gunoi și nimeni nu răspunde.
Post Scriptum : Un tip ajunge ministru la învățămînt, lucrase peste mări și țări, tipul era competent dar avea o diplomă nerecunoscută la noi, vai ce scandal, analfabetul ajuns ministru la învățămînt, rușineeee, huoooo, afarăăăă. Îi vine tipului o idee, să se monteze camere video în sălile unde se făceau examinările la BAC, uimire și șoc la dascăli, cum, dar noi ne facem treaba la catedre, de ce nu se are încredere în noi ???Cu excepția a 2 județe din NE țării se montează camere video și cu excepția celor 2 județe în celelalte 40 rata de promovabilitate la BAC a scăzut de la 80-90%, a scăzut pînă la 40-50%, cu 2 excepții, cele 2 județe unde nu se montaseră camere video, acolo se menținuseră ratele de promovabilitate foarte ridicate, ca în anii trecuți... Oare cum se face evaluarea diferiților funcționari publici care sînt școlarizați o dată la 2 ani în locații departe foarte de locația instituție publice care i-a plătit școlarizarea? Dacă am verifica prin primăriile din jurul Bucureștiului, unde sînt cele mai multe și mai mari centre universitare, am rămîne șocați. Primării de lîngă București își trimit angajații la școlarizare la sute de kilometri distanță, și îi întîlnim la ghișee aroganți, ciumeți și ofuscați.
Cum sugerați sa procedez cu o doamna profesor care mi-a umilit copilul in fața clasei ca a greșit un semn de punctuație?
Eu am învățat de la profesorii copilăriei ca bătaia e ruptă din rai, și deci băteam la ei când ei ridicau mana la mine.
As proceda la fel cu doamna profesor, care are un fetish din a umili copii, dar am zis întâi să întreb experții.
Mulțumesc și aștept un răspuns competent.
Dacă s-ar face un studiu de docilitate și arta disimulariii, elevii romani i-ar bate pe toți!
Da' ăștia măsoară matematici, științe, citit și alte misticisme....
Fiecare materie are păsăreasca ei. Ele - materiile - nu prea comunică între ele. Fiecare cu pătrăţica specifică. Doar în capul elevului se face salată. Salată păsărească.
Aţi văzut vreo materie care să se intereseze de termenii alteia? Eu n-am văzut. Fiecare materie cu ale ei. Doar elevul e în poligonul de tragere. În capul lui se înfig toţi termenii de "înaltă ţinută ştiinţifică" (pe care nu-i pricep nici părinţii).
De la o materie un "cognitiv", de la alta un "metatextual"... şi gata salata! Asezonată cu de toate, ca să fie bine, să nu fie rău.
Las' că merge şi aşa!
Și nu, nu-s profesor de logică, nici pe departe. Și, dacă faci un efort, cred că poți găsi exemple și la alte materii.
Efortul se face în funcţie de pragul de maturitate. La noi, învăţământul e cantitativ, nu calitativ. E la pontaj. Programele sunt umflate ca să intre tot-tot, să nu scape o boabă. Ce contează pragurile de maturitate? Ce contează că la clasa a V-a există un prag de maturitate, iar la clasa a VII-a altul?
Băgăm de la pregătitoare, băgăm fără număr,materie cu basculanta.
Academic, adicătelea.
Păi dacă mutară doctoratele la generală şi liceu, de ce să ne mirăm că nu se mai preocupă lumea de facultăţi? La noi licenţa se dă la pregătitoare.
Clar, limbaj accesibil, înţelegere gradată. L-ar fi înţeles oricine.
Am pus mâna pe un manual de logică din zilele noastre, servit cu forţa elevilor. Nimic din eleganţa şi discursul clar şi lămuritor al educaţiei de altă dată.
Un limbaj păsăresc: "cognitivul congitizant aperceptiv care...."
Durere mare! Şi ne mai mirăm de analfabetismul funcţional. În anii 30 se preda clar, concis şi pe înţelesul tuturor.
Acum vrem să scoatem studenţi în pantaloni scurţi încă de la pregătitoare. Şi scoatem analfabetism funcţional pe bandă rulantă, cu tot congintivul conitivist metatextual textualizat servit cu basculata încă din şcoala generală.