Perioada Crăciunului este una dintre cele mai frumoase perioade ale anului, în care există în fiecare „pornirea” de a fi mai bun, mult mai empatic față de suferința și lipsurile altora. Nu puţine sunt, însă, cazurile în care bucuria sărbătorilor se transformă într-o amintire neplăcută din cauza escrocheriile de sezon cărora foarte mulți le cad victime și care, cel puţin în ultimii ani, au luat o amploare puternică. Totodată, șarlatanii de azi nu mai sunt ca cei de ieri și ar putea deveni cu ușurință actori într-un remake al fimului „Filantropica” pentru realizarea căruia un regizor cu viziune nici nu are nevoie de prea multă imaginație, căci realitatea îi va fi inspirație, iar mâini întinse care spun o sumedenie de povești se găsesc la tot pasul.
Cazul I: Nemulţumit că primea prea puţini bani, un cerşetor din Capitală a schimbat tactica şi a îmbrăcat „haina monahală”. De ... călugăriţă. Astfel, el a îmbrăcat haine de călugăriță pentru a apela la mila oamenilor în zona unei biserici din București. Nu era la prima abatere. Sub poalelele negre, polițiștii locali au găsit 800 de lei.
În trecut, se deghizase tot în femeie, şi era îmbrăcat într-o pijama de spital, pătată cu vopsea roșie, care să imite sângele, simulând lipsa unui braț pierdut în urma amputării. Cert e că bărbatul în care bate o „inimă de femeie care cerșește” are multă creativitate. Chiar dacă nu e folosită tocmai ortodox. Cazul a fost semnalat de Poliția Locală a Municipiului București și foarte mulți bucureșteni au recunoscut că „au mușcat gălușca”. „Eram în parcare la Ateneu cu o prietena și a venit acesată călugăriță și a stat cinci minute lângă noi cu tot felul de texte, am încercat sa plecam și venea după noi, a zis că suntem rele și că din cauza noastră e Covid în lume. I-am dat un leu să-mi răscumpăr liniștea. Chiar am crezut că e femeie, dar nu am crezut că e măicuță”, a povestit o tânără.
Cazul II: Anul trecut, în perioada Crăciunului, mergând pe Șoseaua Ștefan cel Mare, un bulevard populat cu multe magazine de haine și de suveniruri - pe care le-am luat la rând -, în apropierea Spitalului Floreasca, m-am intersectat cu o femeie de circa 45-50 de ani, îmbrăcată în haine cernite, cu o coroniță funerară în brațe... Accesoriul modest, de dimensiuni reduse, costă circa 10-15 lei. Femeia cerea bani clienților din fiecare magazin și nu numai, invocând un motiv într-adevăr cutremurător. Că are fiul mort la Floreasca, la morgă, că nu are bani de sicriu și cu ce să îl scoată din spital... Plângea sau simula destul de bine că varsă lacrimi, încât era aproape imposibil să nu fii sensibilizat. Vă dați seama că foarte mulți oameni au empatizat și i-au oferit bani, sume chiar consistente. Chiar mi-a părut rău că nu aveam cash la mine și încercam să îmi dau seama unde e vreo bancă în zonă... Într-unul dintre ultimele magazine în care am asistat la aceeași scenă, după ce femeia îndoliată a ieșit afară, vânzătoarea povestea cu câteva cliente că cerșetoarea minte și că au mai văzut-o prin zonă, cu aceeași coroniță funerară în brațe, invocând același motiv.
Nu am stat să urmăresc cerșetoarea, nu era treaba mea în fond, ci a Poliției Locale, dar dacă ultima ipoteză e adevărată, asistasem la una dintre cele mai degradante forme de înșelătorie. Fiind grăbită, nu am luat măsuri prin care să verfic veridicitatatea versiunii, iar bateria telefonului era descărcată, însă astfel de întâmplări merită semnalate și nu doar.
Cazul III: În zona autogărilor și a gărilor, veți întâlni mulți cerșetori, de altfel persoane îmbrăcate decent, care vă vor cere bani pentru a ajunge acasă. Pentru a părea credibili, cer sume cuprinse între 5-10 lei pentru a completa costul unui bilet către casă. Alții ticluiesc un scenariu mult mai complex. Că sunt diabetici, că într-un moment de neatenție în care-și injectau insulina, li s-a furat tot: bani, cărți de credit, portofel. Pot fi atât de convingători, încât îți arată înțepăturile, doze, seringi minuscule pentru insulină. Acest kit costă în farmacii câțiva lei, iar înțepătura e una nedureroasă, căci acul e unul fin, subțire, de circa 4-5 mm. Voi ați putea rămâne imuni în fața unui asemenea om bolnav și jefuit pe deasupra?
Cazul IV: Unii escroci merg mai departe de acest rol, al bolnavului închipuit, surdo-mut, cu un picior lipsă, șchiop, cu mâinile în ghips. O schemă destul de old school pentru anul Domnului 2000. În orice caz, toți cerșetorii se așteaptă ca spiritul sărbătorilor să umple sufletele creștinilor de multă bunătate, mizează pe anumite categorii de public-țintă: mamele și bătrâni. Astfel, fie se folosesc de copii pentru a-și umple buzunarele, micuți care îngână câteva versuri de colindă, fie țin în brațe un bebeluș, uneori adevărat, alteori confecționat din vată și cârpe.
Cazul V: Totodată, sezonul sărbătorilor de iarnă este cel mai bun moment pentru aplicarea înşelătoriilor cibernetice de către hoţii de identitate, care speră să se îmbogăţească de pe urma unor români care au inițial impresia că a dat norocul peste ei deoarece au primit pe mail un voucher gratuit, un cadou de Crăciun pe care-l pot achiziționa doar cu plata aferentă transportului, că au fost aleși din mii de persoane să participe la o tombolă de Crăciun. În cele din urmă, donațiile către ONG-uri cresc în această perioadă a anului, iar cei din spatele unor dispozitive digitale care pot construi cu ușurință un site web, pot lansa campanii false de acest fel, cerând bani pentru cazuri disperate, de copii bolnavi, micuți rămași orfani și care nu au nici măcar brad. Înainte de a vira bani în conturile puse la dispoziție, informați-vă, intrați pe pagina principală a ONG-ului, verificați istoricul acestuia, campaniile derulate anterior, cereți referințe, căutați fotografiile folosite pe internet. Totodată, dacă profilul dvs. de Facebook e unul transparent, din care reiese clar că locuiți în București, Iași, Cluj-Napoca și apoi postați „feeling lucky at Sinaia/ Mărișel/ Bucovina/ Maramureș”, s-ar putea ca la întoarcere să observați că apartamentul a fost călcat în lipsă de o gașcă de „colindători”.
Câți cerșetori există în România?
Potrivit ultimelor estimări, demarate de Samusocial din România, în Bucureşti peste 20.000 de persoane ies zilnic pe stradă la cerșit, în timp ce 12.000 care practică această îndeletnicire doar ocazional. La nivel național, nu există o cifră oficială.
În orașele țării, Poliția Locală derulează activități intense de combaterea infracțiunilor de înșelăciune specifice acestei perioade. Acesteia I se adaugă și Protecția Copilului care desfășoară periodic campanii pentru combaterea cerşetoriei şi a exploatării muncii copilului. Potrivit autorităţilor, măsurile vizează combaterea cerşetoriei agresive, a cerşetoriei organizate, precum şi a cerşetoriei infantile. Se doreşte, de asemenea, ca minorii constrânşi să cerşească să fie trimiși în centre de plasament, iar abuzatorii să fie predaţi organelor de cercetare penală. Cert e că acest fenomen nu poate fi stopat ușor și, dacă ne uităm în statistici, hiperbolizând desigur, exista de când lumea.
Acum 100 de ani, cerșetorii erau „oamenii fără căpătâiu”
În 1921, cerşetorii erau definiţi ca fiind „oamenii fără căpătâiu – sunt aceia cari nu au un domiciliu statornic, nici mijloace de hrană şi nu exercită în mod obişnuit nici o profesiune sau meştesug, deşi ar avea mijloace şi putinţa de a o face” și erau pedepsiți în conformitate cu normele legislative de atunci: cu zile, săptămâni sau luni de muncă în folosul comunității. La 100 de ani distanță, legislația în ceea ce privește combaterea, gestionare și pedepsirea faptelor de cerșetorie nu e bine pusă la punct. E drept, începând cu anul 2011, au existat proiecte de lege potrivit cărora cerşetorii ar trebui condamnaţi la închisoare, iar trecătorii care dau bani să fie pasibili de amenzi, însă acestea au fost respinse în Senat.
Cum se pedepsește cerșetoria în 2020
Conform legislaţiei statului român din anul 2020, atât cerşetoria cât şi exploatarea persoanelor prin cerşetorie constituie infracţiuni şi se pedepsesc ca atare.
Articolul 326 din Codul Penal stipulează: „fapta persoanei care, având capacitatea de a munci, apelează în mod repetat la mila publicului, cerând ajutor material, se pedepseşte cu închisoare de la o lună la 3 ani.” Iar în articolul 194 din acelaşi act normativ se precizează: „constrângerea unei persoane, prin violenţă sau ameninţare, să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ceva, dacă fapta este comisă spre a dobândi în mod injust un folos, pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Care e însă realitatea? Cerșetorii pot primi amenzi simbolice, însă acestea nu vor fi achitate vreodată din motive lesne de înțeles. Mai mult de atât, mulți oameni ai străzii nu au cărți de identitate, astfel încât e ca și cum ai arunca o piatră într-un ocean, având pretenția că vei stârni o furtună. De fapt sunt provocate câteva unde.
Sub lupa sociologilor, cerșetoria – un fenomen complex
Sociologul clujean Sebastian Cristescu crede că atât cerșetorii, cât și oamenii care le oferă banii au o vină, ultimii chiar opunându-se practicii, Din acest punct de vedere, cerșetoria reprezintă un fenomen tentacular, complex, cu diviziuni și subdiviziuni. „Avem, pe de-o parte, oamenii care cer să fie eliminată cerşetoria. O parte dintre aceşti oameni ies apoi pe stradă şi le oferă bani cerşetorilor. Apoi, chiar în interiorul «breslei», este o sciziune ciudată: sunt cei care ies la cerşit pentru că au un handicap care nu le permite să muncească, apoi este cerşitul ca act de cruzime, de exploatare, când părinţii îşi trimit copiii pe stradă şi, în final, mai este o categorie extrem de interesantă şi, cred eu, insuficient studiată, cea a persoanelor care nu au, cel puţin aparent, niciun motiv să cerşească, şi totuşi o fac. În acest ultim caz poate fi vorba despre o mulţime de coordonate, greu de cuantificat: nevoia de atenţie, singurătatea, poate şi plictisul. Ba chiar şi nevoia de a produce bani, nu contează câţi, poate fi şi o sumă simbolică“, afirmă specialistul, citat de Adevărul.
Cerșetorul, un muncitor cu program de lucru
Spre deosebire de primul expert, sociologul francez Julien Damon, se concentrează asupra tipologiei cerșetorilor. Astfel, în articolul «La mendicité : traque publique et ressource privée», definește „cerșetorul” drept o „persoană publică”, una care își percepe activitatea zilnică drept o îndatorire de serviciu. Cu alte cuvinte, cerșetorul se autopercepe ca un om care muncește și care are de respectat un program și de atins obiective.
Astfel, ajunge să stăpânească un discurs, să-și dezvolte aptitudini, să „miroasă” oportunitatea legată de un loc sau de prototipul locuitorilor unui anume cartier ales drept spațiu de desfășurare a activității, să respecte un orar. Ba, mai mult, are task-uri li pentru „acasă”, fie că ea există în formă fizică, e un canal sau o gheretă. Mesajele de pe pancartele de la metrou, de exemplu, sunt elaborate în cel mai mic detaliu și scopul lor principal este de a atinge latura emoțională a oamenilor. E ca și cum un pretins orb ar scrie pe un carton în timpul sărbătorilor: „Este iarnă, sunt luminițe aprinse în oraș, simt frigul, dar ochii mei nu pot vedea nimic, ajutați-mă!”. Sau o femeie cu un copil în brațe sub cerul liber, în ninsoare, ar ține o pancartă „Muritoare de foame. Copilul are două luni, nu am lapte, haine, pamperși, nimic”.
Voi ce ați face dacă ați vedea ultimii doi cerșetori în aceste zile prin oraș?
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Chiar dacă nu spune nimic, se termină cu o intrebare, așa cum - probabil - scrie în cine știe ce curs tâmpit de comunicare.
Tu ce ai face dacă toate articolele găsite în ziar ar ținti sa acopere complet un subiect și ar fi atât de lipsite de orice noimă?
E clar ca fenomenul nu a fost in istorie si nu poate fi in continuare eradicat. Dar poate fi limitat pana la un prag de semnificatie insesizabil, precum in tarile nordice.
As merge mai departe de 1921 si as spune ca a existat dintotdeauna, mergand de la cartile biblice (Didahia, I,5) pana la Vlad Tepes.
Ca sa gasesti o solutie reala ar trebui o analiza mult mai complexa a fenomenului si abia apoi stabilite masuri. Ori la ora actuala singurele analize se rezuma la continua, infinita și inutila dezbatere - ""E pacatul lui daca minte, eu sunt crestin si dau de pomana" Vs. "Prost e ala care da, nu ala care cere".
Inainte de a propune, urmandu-ne instinctul ancestral feroce, masuri punitive impotriva oricui (numai sa vedem pe cineva pedepsit odata si odata, eventual tras pe roata, ars pe rug, mutilat)- cersetor, milostiv, autoritate a statului, etc., ar trebui vazuta intai cauza reala a cersetoriei, care este mult mai complexa si diversa decat simpla neputinta sau escrocherie a unora, dublata de mila sau naivitatea altora.
Dupa identificarea si clasificarea motivelor (multe) principale care determina concret un om sa cerseasca in public, imediat trebuie urmat un pas care in Romania lipseste cu desavarsire -stabilirea cailor de Preventie.
Asa -zisele actiuni sporadice de preventie derulate deoarece ONG -uri sunt in fapt simple actiuni formale, insipide, inodore si incolore de papat bani europeni, cu efect zero absolut.
Abia dupa parcurgerea acestor pasi putem vorbi despre masuri de corectie (si nicidecum sanctiuni materiale si cu inchisoarea) al caror unic scop trebuie sa fie sa il faca pe OM sa inteleaga ca are mult mai multe cai sa isi atinga dorinta lui de fericire/bunastare/etc, decat calea prin cersetorie.
Se poate scrie un tratat despre cersetorie, dar ma rezum la a sintetiza printr-o intrebare retorica cu rol sugestiv:
-Ce ar fi daca un cersetor luat de pe strada ar fi dus la un centru temporar, unde dupa ce este igienizat, va fi evaluat daca se incadreaza sau are deja un ajutor social, In urma evaluarii i i se comunica si i se explica "pre limba lui" toate drepturile si beneficiile precum si toate obligatiile pe care i le acorda societatea camembru al ei.
Daca se dovedeste ca a inteles, este apt si totusi persista, este luat din nou de pe strada, cercetat ce nu a inteles din ce i s-a explicat si daca nu exista alta cale, condamnat la munca in folosul comunitatii, cu interdictia de parasire a domiciliului stabilit intr-un centru de primire pe perioada pedepsei (daca nu are domiciliu stabil).
Si se repeta, o data, de doua ori, de trei ori, de n ori, pana va ajunge singur la concluzia ca este mai confortabil sa faca ceva cinstit decat sa cerseasca.
Acesta a vrut sa fie doar un exemplu, cu scopul de a va convinge ca solutii exista daca cineva chiar ar dori asta. In fapt, diversitatea situatiilor este mult mai mare si fiecare situatie trebuie tratata individual.
Specialisti (sau "specialisti") instruiti si organe ale statului abilitate: avem,
Fonduri europene: avem,
Parghii legislative nationale si europene: avem,
Programe sociale nationale si europene: avem.............
............Oare ca popor in ansamblu ne intereseaza sa facem ceva si pentru noi ca indivizi ?
--Am vazut la tv, un reportaj foarte realist, facut de reporteri englezi ,care ,au ,mers pana ,,acasa la indivizii de pe strazile Londrei ,adica la Tandarei , Si ,ei reporterii au fost foarte ,,mirati ,cand au vazut ,,casele celor care cesreau , care erau cu ,,turnulete multe si etaje ,iar ,gardul si poarta din otel-inox, etc, Dar au fost si mai surprinsi sa vada ,ca ,,Wc-ul era in fundul curtii si nu incasa,,!!De fapt ei au descoperit o adevarata ,,retea de cersetorie , combinata cu prostitutie ,,despre care Justitia romana ,au dat UN MARE SI SURPRINZATOR NUP...!!!!
----FOARTE , INTERESANT ! NU-I ASA ???
---Retin ,,cazurile V ,care sunt ,foarte ,, adevarate si prezente printre ,,conationalii nostri ,, Aici vreau sa ,povestesc un fapt ,ciudat din Suedia ;
---Acolo ,in nivelul lor de ,,mentalitate,,daca un individ este ,prins -surprins in casa suedezului la furat ,( acoloo ,nu prea isi incuie casele ) proprietarul ,crede in naivitatea lui ca ,,acel individ ,nu are ,cele necesare bunului trai ,ca este foarte sarac, si suedezul ,in loc sa cheme politia si sa reclame un furt,,, Aaaa Nu ,ca Acest om este foarte sarac iar eu vreau sa-i dau ,ca am de unde ,sa-i dau ,,etc,,
De rasul-[lansul ,,
---Un alt caz real ,care mie ,mi s-a intamplat, in trenul de la Petrosani la Cluj -Napoca , In gara de la Teius ,urca ,cativa calatori printr care cativa ,,tuciurii ,La un moment dat ,deschide usa ,un cersetor ,terendu--se pe podea,, ;;
---Dat-mi si mie un leu ,ca n-am mancat de 3 zile,,!! etc. Eu si ,ceilelti calatori din campariment,, ne uitam unii la altii , si in naivitatea mea scot ,si-i dau 1 leu , apoi inca ,cel de lnga mine ,Dar eu ,l-am ,,studiat putin figura,,
--Ajungem in gara Cluj -Napoca , cobor pe peron ,si ,dau sa plec ,cand ,ma impiedic de ,,,cersetorul nostru invalid,, care se deplasa ,mai vioi decat mine ,,om normal ,si direct in bufetul garii a intrat,, Am mers dupa el ,si l-am studiat caci eram f,sigur ca ,era cel ,care cersise ,, A intrat in bufet,, si a facut semn la barman ,;;
---Un ,meniu ,,te rog, ,,adica 100 gr, de vodca, etc,,
-- Cam asta este realitatea ,,de langa , noi ,, cine vrea sa ,inteleaga,
--Am mai intalnit asa un caz , de calugar ,,fals ,, in gara din Suceava care cersea bani ,,ptr manastirea lor care ,a ars, si trebuie sa o refaca, De fapt era ,,totul ,o mincina ,,ortodoxa,,