Imagine generică/ Foto: Inquam Photos / George Călin
Una dintre problemele majore din proiectul Legii învățământului superior este numărul de mandate pe care le poate avea un rector, care pot ajunge să fie nelimitate, consideră Marian Preda, rectorul Universității din București. Invitat la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Marian Preda a susținut că în această direcție a existat o presiune a lobby-ului partidelor politice, reprezentat într-o anumită măsură de rectorii politicieni, pentru a introduce încă două noi mandate, dar fără niciun fel de restricții legate de numărul de ani petrecuți anterior în funcția de rector.
Deși proiectul Legii învățământului superior prevede două mandate pentru rectori, numărul de mandate poate fi nelimitat, pentru că din proiect a fost scoasă sintagma „indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora“, care exista în Legea Funeriu. Astfel că, spune el, după ce au avut deja trei mandate, adică 12 ani, foști rectori pot ajunge să aibă încă două mandate – de câte cinci ani fiecare, pentru că un mandat crește de la patru la cinci ani – așa că în total se vor afla timp de 22 de ani la conducerea unei universități.
„Eu nu spun că este nelegal, eu spun că nu e eficient, nu este moral pe termen mediu și lung ca o instituție care este considerată o instituție democratică, o universitate, să aibă aceeași persoană la conducere timp de 17 sau 22 de ani, așa cum se va întâmpla dacă legea e adoptată în varianta actuală”, a afirmat profesorul universitar Marian Preda, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24.
Rectorul a menționat că a discutat despre acest subiect cu ministrul Educației, Ligia Deca. „(Ce a răspuns ministrul Ligia Deca?) Din punctul domniei sale de vedere, numărul de mandate trebuia să fie limitat. Și, teoretic, în lege e limitat. Multe lucruri par că sunt rezolvate, adică doar două mandate. Numai că nespunând, așa cum s-a întâmplat în legea Funeriu, așa cum scrie în Carta Universității din București, două mandate și un număr de ani - erau opt ani înainte, acum să zicem că vor fi 10 ani, pentru că mandatul crește de la 4 la 5 ani - și era o precizare clară și în legea Funeriu varianta adoptată de Parlament și în Carta Universității din București: indiferent de perioada în care au fost exercitați cei opt ani. Această chestiune a fost anulată ulterior, printr-un amendament propus în Parlament, bineînțeles de parlamentarii care aveau conexiuni în învățământul superior și s-a spus două mandate consecutive și complete.
Și pe urmă orice suspendare de câteva luni, pentru că ajungi ministru sau pentru că ai avut alte abilități și te-ai suspendat câteva luni dintr-un mandat de patru ani, presupune că mandatul nu este complet și atunci aplici pentru un alt mandat, pentru că nu ți se numără anii. Cu alte cuvinte, rectorii care acum sunt la al treilea mandat și sunt destui, deci vor avea 12 ani în funcție la următoarele alegeri, adică în decembrie și mai ales la începutul anului viitor, când sunt la multe universități alegeri, vor candida din nou pentru încă două mandate”, a explicat rectorul Universității din București.
Dvs sunteți rector, dvs de ce nu vă doriți mai multe mandate? a fost întrebat de Florin Negruțiu.
După 8 ani, ajunge, ai făcut ceea ce voiai să reformezi ai reformat și este absurd să monopolizezi puterea și să le spui colegilor tăi că tot tu vei conduce universitatea încă un ciclu și că niciun prorector, niciun decan, niciun profesor dintr-o universitate cu 1.300 de titulari, cum e Universitatea din București, nu poate să ducă mai departe mandatul, pentru că tu ești singurul care se pricepe la povestea asta, spune Marian Preda.
Influența unui rector e foarte mare, a continuat sociologul Marian Preda. În plus, rectorul, fiind ordonator de credite, poate să dea strategia universității, el vine cu un plan strategic, semnează un contract de management cu Senatul și anual dă socoteală. În prag de alegeri pentru conducerile universităților, Marian Preda a vorbit despre avantajul competițional pe care îl are un rector. „Dacă vrei să influențezi într-un fel sau altul pe votanți, poți, pentru că poți să mărești mai mult decât trebuie salariile. Dacă îți faci un plan pe termen lung, timp de patru ani până la următoarele alegeri și pe urmă încă patru - poți să angajezi oameni care îți sunt loiali.
Logica numirii trebuie să fie logica competenței. În politică e o altă logică - logica loialității: îmi pun omul meu care va face ce spun eu, va vota cum spun eu. De aceea am spus că lobby-ul a cerut număr de mandate nelimitat, implicit, pentru că ajungi, peste 9 ani se mai votează o lege și se pun din nou „doar două mandate”, de 4 sau 6 ani. În felul acesta nu se mai termină.
„Cei mai multi rectori sunt foarte buni administratori, foarte buni profesori. Ce spun eu e că nu e normal să monopolizeze nimeni puterea într-o universitate. Oamenii știu că rectorul are putere mare și devin obedienți, așa se întâmplă în orice democrație unde cineva rămâne prea mult la putere”, a spus Mrian Preda, care a subliniat că Universitatea din București este pregătită să mențină în Cartă numărul limitat de mandate.
Proiectele de legi ale educației - pentru învățământul preuniversitar și pentru învățământul superior - urmează să ajungă săptămâna viitoare pe masa guvernului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
universitatile sa (isi) invoce autonomia si sa stabileasca numarul si durata mandatelor;
de asemeni alegerea , la vacantare , din ce motive or fi ele, sa se faca atunci si nu toate alegerile sincronizat , conform cartei si nu e treaba ministrului sa intervina, ci doar a curtii de conturi