Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Marile piețe de capital între apetitul pentru risc, tensiuni comerciale și revolte provocate de rasism. Anunțurile privind eliminarea carantinei obligatorii pentru turiști au readus optimismul pe burse

NYSE - Foto UPI /Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: UPI/ Alamy /Profimedia

Optimismul din piețele internaționale legat de repornirea activităților economice întrerupte de pandemia de coronavirus este din nou încercat de noi îngrijorări în întreaga lume. Investitorii se uită acum spre cât de posibilă este revenirea pandemiei, sunt așteptări cu privire la descoperirea unui vaccin, iar tensiunile dintre Statele Unite și China privind modul în care a fost gestionată explozia virusului aproape că au anulat tot ce împreună cele două țări au reușit să avanseze în materie de acord comercial înaintea apariției virusului. La acest tablou se mai adaugă și violențele din Statele Unite din ultimele zile cu ecouri inclusiv în Europa.

Piețele internaționale au recuperat o bună parte dintre pierderile suferite în ultimele trei luni. Indicele global MSCI a recuperat două treimi din pierderile suferite în urma izbucnirii pandemiei provocate de noul coronavirus. La finalul primului trimestru, pierderile principalelor burse din Europa se așezau între 25 la sută în Germania și 40 de procente în Franța. Piețele principale din două cele mai lovite țări din Europa, Italia și Spania, au avut căderi de 27 respectiv 29 de procente.

Bucureștiul s-a înscris în aceeași tendință, cu indicele BET al Bursei de Valori care a pierdut 23,6% la finalul primului trimestru. O perioadă volatilă cu lichidate crescută, astfel caracterizează Adrian Tănase, CEO-ul BVB într-un interviu la Digi24, această perioadă: la finalul lunii martie, aveam o performanță de minus 25% însă în aprilie și mai s-au recuperat parțial aceste pierderi, față de finalul anului 2019 suntem încă pe minus cu 11%, dar este o performanță mult ameliorată față de ce s-a întâmplat în ultimele două luni.

Bursa de la București poate finanța deficitul fiscal

Banca Centrală de la noi a „ieftinit banii” la finalul săptămânii trecute, când a redus pentru a doua oară, în acest an, rata de politică monetară de la 2% la 1,75%, pentru a asigurara lichiditatea pe piaţa monetară şi finanţarea indirectă a deficitului bugetar. Șeful Bursei de la noi spune că în această perioadă, mai mult ca oricând, și rolul pieței de capital trebuie înțeles ca un canal de finanțare pentru aceste deficite și pentru firme: companiile ar trebui să se uite din ce în ce mai mult spre bursă pentru a-și finanța anumite proiecte sau strategia pe care o au pentru depășirea acestei crize. În plus prin intermediul Bursei, statul îşi poate finanţa deficitul fiscal, poate susţine proiecte de investiţii publice şi poate sprijini continuarea activităţii companiilor puternic afectate de pandemia de coronavirus.

În privința investițiilor personale, Tănase spune că orizontul investițional pentru orice persoană care dorește să economisească mai ales în acțiuni – foarte volatile pe termen scurt, trebuie să fie de 20 de ani: de exemplu dacă din '98, de când am terminat facultatea, aș fi investit o mie de lei pe lună cred că aveam 2 milioane de lei în cont după o investiție de 200 și ceva ce mii de lei, pe termen lung cam așa arată performanța pe care o produce o piață de capital, investitorii trebuie să aibă răbdare, trebuie să facă investiții recurente și în portofolii diversificate și trebuie să aibă un orizont de timp îndelungat. 

Trei luni de pandemie pe piețele internaționale. Ce urmează

Acțiunile companiilor din sectorul auto, sensibile la tensiuni privind relațiile comerciale internaționale din cauza expunerii ridicate pe piața chineză, au consemnat printre cele mai importante pierderi. Lovite au fost și companiile aeriene care ar putea pierde, potrivit estimărilor IATA, peste 100 de miliarde de dolari în acest an. Anunțurile mai multor țări privind eliminarea carantinei obligatorii pentru turiști au readus optimismul, iar companiile aeriene și tour operatorii au devenit din nou de interes pentru investitori: British Airways, Lufthansa sau EasyJet au recuperat între 6 și 22 de procente. De interes sunt și băncile sau industria farma, diferite companii anunță progrese în privința unor posibile tratamente sau vaccinuri. 

Sectorul auto european a fost afectat de informaţiile despre Renault, care a anunțat o restructurare în masă a operaţiunilor sale în speranţa de a supravieţui căderii vânzărilor. Pierderi au fost și pentru Fiat, Continental sau Daimler. În aceste condiții, companiile din indicele european Stoxx 600 ar putea raporta câștiguri cu 51% mai mici în perioada aprilie-iunie comparativ cu intervalul similar din 2019, potrivit unei estimări Refinitiv. Și totuși, datele din economii, împreună cu așteptările unor rezultate dezastruoase pentru companiile listate, în următoarele trimestre, s-ar putea să se regăsească deja în scăderile din aceste ultime trei luni, de aici și raza de încredere pentru investitori, care se uită spre 2021.

Calcule, complicate de evoluțiile din Statele Unite

Războiul tarifar SUA-China a șters 1,7 trilioane de dolari din capitalizarea companiilor americane, potrivit unui studiu al Rezervei Federale, în cei doi ani care au urmat primului anunț al liderului de la Casa Albă privind tarifele pentru produsele din China. 

Beijingul acuză SUA că are „o mentalitate de Război Rece” și a promis un „contraatac ferm” după ce președintele american Donald Trump și-a exprimat intenția de a limita accesul cetățenilor chinezi pe teritoriul Statelor Unite și după ce a cerut o anchetă a companiilor chineze listate pe Wall Street. Un al doilea val de cazuri Covid-19 are de asemenea potențialul de a dezactiva o revenire, ceea ce duce la o recuperare mai extinsă și la o subminare a încrederii în economii. Reacția piețelor la violențele din ultimele zile este una plată până acum, pentru că nu avem, pentru moment, un răspuns la întrebarea: cum va afecta posibila realegere a lui Donald Trump revolta din ultimele zile? Până atunci, Rezerva Federală și alte bănci centrale din întreaga lume cheltuiesc trilioane pentru a ajuta consumatorii, companiile și administrațiile locale iar toate așteptările sunt acum în jurul unui vaccin sau unui tratament viabil pentru noul coronavirus.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Cabana perfectă:

Cine nu s-a visat măcar o dată într-o cabană de munte cu vedere la pădure, cu miros de lemn proaspăt și liniștea aceea curată, ruptă de agitația orașului? Chiar dacă nu trăim permanent la altitudine, putem aduce atmosfera aceea în propriul nostru spațiu- fie că e o casă de vacanță, fie un apartament urban care vrei să respire mai mult aer de natură. Stilul de cabană modernă e o combinație rafinată între confort rustic și funcționalitate contemporană, o invitație de a trăi mai simplu, dar cu gust.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon e-factura

Dacă ne uităm la primele 7 luni din 2025, cheltuielile au fost mai mari cu peste 20% decât veniturile, în condițiile în care acestea au crescut cu aproape 12% față de anul precedent. Cheltuielile de personal și asistență socială reprezintă aproape 67% din venituri. Dacă adăugăm și costul dobânzilor, care a crescut îngrijorător față de 2024, ajungem la peste 75% din total venituri. foto: Profimedia

Citește mai mult