La Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, Centrul COACH-USV*, un centru de promovare a celor care vor să urmeze o carieră în cercetare, sprijină promovarea proiectelor de cercetare finanțate prin PNRR-I8 și încurajează tinerii să se îndrepte spre o carieră științifică. În acest cadru, doctorandul Oliver Dinter, cercetător implicat în proiectul City-Focus – „City: Future Organization of Changes in Urbanization and Sustainability”, finanțat prin PNRR-I8, a acceptat invitația Centrului COACH-USV de a-și spune povestea și de a aduce astfel în atenția publicului – în special a tinerei generații – modul în care, prin ambiție și curiozitate, și-a transformat pasiunea într-o carieră care deja se conturează cu succes în cercetare.
La doar 28 de ani, Oliver-Valentin Dinter și-a construit deja un parcurs academic remarcabil. Doctorand în anul al IV-lea, el își desfășoară studiile în regim de cotutelă între două prestigioase instituții: Școala Doctorală de Geoștiințe a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (UAIC) și Școala Doctorală de Științe Sociale: Teritorii, Economie, Drept a Universității din Tours, Franța. Încă din primul an de doctorat, a fost cooptat în calitate de cadru didactic asociat la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, unde îi ghidează pe studenți în înțelegerea și aplicarea noțiunilor de Informatică Aplicată în Turism și Statistică Aplicată în Turism, în cadrul Facultății de Geografie și Geologie. În paralel, contribuie și la formarea viitorilor economiști prin disciplina Urbanism și Dezvoltare Imobiliară, predată la Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor, ambele facultăți în cadrul UAIC Iași.
Pentru Oliver-Valentin Dinter, tehnologia și geografia urbană nu au fost doar simple interese, ci repere care i-au trasat, încă din primii ani de studiu, un drum clar. „Pasiunile mele pentru tehnologie și geografie urbană mi-au ghidat natural traiectoria educațională către specializarea Planificare Teritorială, la nivel de licență”, povestește tânărul cercetător. Aici a descoperit gustul pentru cercetare și pentru universul complex al Sistemelor Informaționale Geografice (SIG). „Tehnicile prin care un geograf poate transforma tabele interminabile de date în hărți informative si atractive, care să atragă atenția autorităților și a publicului larg asupra unor fenomene sau a unor soluții ce pot aduce o schimbare în comunitate, mi-au deschis apetitul pentru cercetare și SIG, ceea ce m-a determinat să-mi îndrept atenția către masterul de Geomatică, unde mi-am perfecționat tehnicile de cartografie digitală și de analiză spațială complexă ”, explică el. Tema sa de doctorat este o continuare firească a acestor preocupări: „Mereu utilizez cele mai noi tehnologii SIG de analiză spațială și cartografiere în vederea elaborării unor soluții pentru dezvoltarea haotică a spațiului periurban postsocialist din ultimii 35 de ani”, spune Oliver-Valentin. Ambiția sa nu se oprește însă la cercetare teoretică: „Scopul meu final este să colaborez cu autoritățile locale și naționale pentru a pune în practică soluțiile găsite, astfel încât să îmbunătățim calitatea vieții în zonele din jurul orașelor și să prevenim un potențial blocaj în viitor”, adaugă el.
Dorința de a urma o carieră academică s-a conturat încă din anii de studenție: „Fascinația pentru mediul academic s-a născut pe băncile facultății”, mărturisește el. Îl impresionau profesorii săi, nu doar prin modul în care explicau concepte complexe, ci și prin felul în care reușeau să transforme teoria în exerciții practice accesibile: „Am fost mereu impresionat de modul în care cadrele didactice ne explicau concepte complexe și ne învățau tehnici de lucru în mod practic, ajutându-ne să acumulăm competențe care inițial mi se păreau de neatins”, explică tânărul cercetător. Această experiență i-a insuflat un respect profund pentru profesori și i-a trezit dorința de a le urma exemplul: „Mi-am dorit să ajung și eu în postura de a împărtăși aceste cunoștințe generațiilor viitoare de studenți”, spune el. Decizia s-a dovedit una inspirată: experiența didactică i-a confirmat că a ales drumul potrivit: „Este o împlinire să poți învăța câteva sute de studenți anual tehnici de lucru care pentru mine au funcționat și mi-au modelat parcursul academic și profesional”, adaugă Dinter.
Pentru Oliver-Valentin Dinter, implicarea în proiectul City-Focus – „City: Future Organization of Changes in Urbanization and Sustainability”, finanțat de Planul Național de Redresare și Reziliență, PNRR-III-C9-2023-I8 derulat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Facultatea de Drept și Centrul de Studii Europene, a reprezentat o oportunitate unică de dezvoltare profesională și personală. „Această experiență a fost, înainte de toate, șansa de a colabora cu specialiști din diverse domenii – geografie, economie, drept, psihologie – atât de la Universitatea «Alexandru Ioan Cuza», cât și de la alte instituții de prestigiu din Europa”, explică cercetătorul. Scopul echipei din care face parte este unul ambițios: identificarea de soluții concrete pentru provocările cu care se confruntă orașele din România. Din această colaborare interdisciplinară, Dinter a câștigat nu doar experiență, ci și noi perspective asupra propriului proiect doctoral: „Am luat contact cu teorii și metode noi de studiu al mediului urban și al fenomenelor conexe. Această experiență mi-a oferit o nouă perspectivă asupra propriei teze de doctorat, permițându-mi să integrez concepte și tehnici asimilate în cadrul City-Focus”, spune el. Rezultatul? O înțelegere mai amplă a procesului de periurbanizare: „Proiectul m-a ajutat să descopăr un spectru mult mai larg de factori care influențează dezvoltarea haotică a zonelor periurbane”, subliniază tânărul cercetător.
Decizia de a urma studiile doctorale nu a apărut peste noapte pentru Oliver-Valentin Dinter. Încă din anii de licență, ideea prindea contur, hrănită de discuțiile cu profesorul universitar dr. Corneliu Iațu. Tot el avea să-i devină coordonator, dar și cel care a deschis, aproape firesc, perspectiva unei cotutele în Franța. „Recunosc, inițial am fost puțin intimidat de perspectiva de a petrece o mare parte din timp în străinătate, mai ales că nu stăpâneam limba franceză la nivelul dorit”, își amintește tânărul cercetător. Momentul de cotitură a venit însă după un dialog cu lect. univ. dr. Ema Corodescu-Roșca, la acea vreme doctorandă în cotutelă a aceluiași domn profesor Iațu. Experiența ei l-a convins că un astfel de aranjament academic nu era doar o provocare, ci și o șansă unică. „M-a convins de beneficiile unui doctorat în acest regim, de deschiderea și de oportunitățile pe care acesta le oferă”, spune Dinter. Din dorința de a aduce elemente de noutate în cercetare și de a lăsa o amprentă pozitivă în comunitate, a decis să accepte. „Am decis să-mi depășesc limitele, așa cum am făcut mereu când am avut reușite academice”, mărturisește el. Astfel a ajuns la Universitatea din Tours, unde își desfășoară doctoratul sub îndrumarea profesorului emerit Abdelillah Hamdouch. Întâlnirea cu mediul academic francez și contactul cu cercetători reputați din domeniul său i-au consolidat viziunea. „Domnul coordonator mi-a facilitat acest lucru, iar sfaturile primite mi-au modelat decisiv parcursul doctoral”, subliniază Oliver-Valentin Dinter.
Experiența cotutelei a fost o adevărată lecție pentru Oliver Dinter despre cum funcționează două culturi academice diferite. Însă prima confruntare nu a fost cu cercetarea propriu-zisă, ci cu... birocrația. „Primul meu contact a fost, surprinzător poate, cu sistemul birocratic francez, despre care am descoperit că este la fel de complex, dacă nu chiar mai complex decât cel românesc”, mărturisește el, zâmbind. Finalizarea contractului de cotutelă a durat șapte luni, iar dosarele de reînscriere pentru fiecare an universitar i s-au părut puțin neobișnuite, atunci când visa la Franța ca spațiu al rigoarei și eficienței. Dacă hârtiile l-au încetinit, întâlnirea cu viața academică i-a redat entuziasmul. În Franța, laboratoarele de cercetare funcționează ca niște mici comunități, organizate în echipe multidisciplinare. Aici, cercetătorii și doctoranzii se întâlnesc periodic pentru a-și prezenta ideile, a dezbate și a găsi soluții împreună. „Am fost plăcut surprins să descopăr că instituțiile au laboratoare de cercetare atașate, împărțite în echipe multidisciplinare. Această structură facilitează colaborarea și feedback-ul constructiv prin întâlniri regulate”, explică tânărul. Atmosfera acestor întâlniri este una dinamică: doctoranzii își expun dificultățile, iar ceilalți, fie colegi aflați în aceeași etapă, fie cercetători consacrați, vin cu sugestii și perspective noi. „Un astfel de mediu favorizează enorm comunicarea doctoranzilor, atât cu cercetătorii, cât și cu alți doctoranzi. M-a ajutat deopotrivă să găsesc soluții la diverse blocaje și să descopăr noi metode de cercetare”, adaugă Dinter. Astfel, diferențele dintre cele două sisteme s-au transformat pentru el într-un câmp fertil de învățare: birocrația i-a testat răbdarea, iar cultura academică i-a deschis orizonturi neașteptate.
Parcursul academic nu a însemnat doar muncă susținută, ci și momente de satisfacție care i-au confirmat că e pe drumul cel bun. Unul dintre acestea a venit odată cu vestea obținerii Bursei Guvernului Francez, destinată doctoranzilor străini care urmează studii în cotutelă. „A fost un succes neașteptat, având în vedere numărul limitat de burse acordate anual fiecărui stat partener”, povestește el. Emoția a fost dublată de sentimentul de ușurare: bursa urma să-i acopere cheltuielile de trai în timpul stagiilor de mobilitate, oferindu-i libertatea de a se concentra exclusiv pe cercetare. Iar rezultatele s-au văzut rapid – peste 15 conferințe internaționale la care a participat și două articole științifice publicate în reviste de prestigiu din domeniu. Un alt moment pe care îl evocă cu mândrie s-a petrecut chiar înainte de a intra la doctorat. Câștigarea premiului Esri Young Scholars România l-a propulsat în rândul tinerilor cercetători recunoscuți internațional. „Esri este producătorul celui mai complex software de SIG din lume, indispensabil în cercetările mele de 9 ani încoace. Să fiu premiat de ei a fost o onoare uriașă”, mărturisește Dinter. Recunoașterea a venit la pachet cu experiențe memorabile: participarea la Conferința Internațională a Utilizatorilor Esri din Statele Unite, dar și publicarea unei hărți semnate de el în prestigiosul Esri Map Book, atlasul care reunește anual cele mai bune lucrări cartografice din lume. „Să-mi văd munca alături de cele mai bune hărți realizate la nivel global reprezintă un dublu succes, recunoscut chiar de dezvoltatorii softului pe care îl folosesc zilnic”, adaugă cercetătorul. În spatele acestor reușite stă însă aceeași motivație care i-a ghidat pașii încă din studenție: dorința de a îmbina tehnologia și geografia urbană într-un demers de cercetare cu impact real asupra comunităților.
În activitatea de cercetare, provocările nu lipsesc, iar pentru Oliver-Valentin Dinter una dintre cele mai dificile rămâne accesul la date. „Una dintre cele mai mari provocări pentru un cercetător, cel puțin în domeniul meu, este disponibilitatea datelor”, explică el. Problema este cu atât mai acută în statele postsocialiste, unde informațiile sunt adesea incomplete sau prea generale. „Datele sunt disponibile doar la nivel de unitate administrativ-teritorială, ceea ce este insuficient pentru o analiză detaliată, la micro-scară”, subliniază cercetătorul. Spre deosebire de țările din Vest, unde bazele de date sunt mult mai detaliate și diversificate, România și regiunea periurbană pe care o studiază încă suferă din lipsa acestor instrumente. Consecințele se resimt direct în cercetare. Fenomenul periurbanizării, explică Dinter, are „nenumărate forme spațiale chiar și în interiorul unei singure localități”. De aceea, datele precise la nivel de cartier sau chiar de stradă ar fi vitale pentru a putea propune soluții personalizate, „chirurgicale”, care să răspundă punctual problemelor identificate și să contribuie la creșterea calității vieții. În fața acestor limitări, soluțiile vin din sfera tehnologiei. „Din fericire, în domeniul meu, imaginile satelitare oferă o sursă brută de date care poate fi prelucrată”, spune el. Prin aceste instrumente, Dinter reușește să genereze seturi de date cu un grad ridicat de acuratețe, capabile să scoată la lumină aspecte invizibile în statisticile oficiale.
Când vine vorba despre rețeta succesului în cercetare, Oliver-Valentin Dinter rămâne modest: „Fiind încă la început de drum, consider că mai am mult de muncă pentru a deveni un cercetător de succes, deci nu pot oferi o «rețetă»”, spune el cu sinceritate. Totuși, experiența acumulată până acum i-a conturat câteva convingeri clare despre calitățile esențiale în această profesie: „Cred cu tărie că motorul principal trebuie să fie dorința de a aduce o schimbare pozitivă în viața celor din jur și, implicit, a noastră”, afirmă tânărul cercetător. Pentru el, cercetarea nu se reduce la teorii și analize abstracte, ci pornește de la problemele reale ale comunității: „Un cercetător identifică problemele din comunitate, le investighează cauzele, studiază soluțiile aplicate în cazuri similare și, ulterior, le adaptează la contextul local. Prin colaborarea cu autoritățile și alți actori relevanți, aceste soluții pot fi implementate pentru a îmbunătăți calitatea vieții.
Pe lângă orientarea către impactul social, Dinter consideră că două trăsături sunt indispensabile: ambiția și curiozitatea. „Pentru a aduce o contribuție solidă, un cercetător trebuie să fie determinat să-și atingă scopul și să nu cedeze în fața obstacolelor”, explică el. Nu în ultimul rând, succesul depinde și de deschiderea către nou. „Este vital să fim mereu la curent cu noile teorii și metode din domeniu, pentru a putea oferi o contribuție originală, actuală și eficientă”, subliniază cercetătorul. Cheia unei cariere de succes în cercetare începe cu alegerea unei teme care să trezească pasiunea și să fie relevantă pentru societate. „Unui tânăr la început de drum i-aș recomanda să-și aleagă o temă de cercetare care îl pasionează și care este de actualitate”, spune el. Entuziasmul, crede Dinter, trebuie dublat de convingerea că munca depusă are un impact real. „Să fie motivat de convingerea că, prin munca sa, contribuie activ la rezolvarea unei probleme reale din societate și să nu se demoralizeze atunci când soluțiile par greu de găsit.” Totuși, începuturile nu sunt lipsite de capcane. Una dintre cele mai frecvente apare chiar în etapa de documentare. „La parcurgerea literaturii de specialitate, tentația de a cuprinde în lucrare cât mai multe concepte poate complica atingerea obiectivului principal”, avertizează tânărul cercetător. În astfel de situații, dialogul cu specialiștii devine crucial. „Discuțiile deschise cu cercetători experimentați sunt esențiale: ele ajută la clarificarea demersului, la stabilirea unei traiectorii clare și la eliminarea aspectelor care ar putea îngreuna cercetarea, reducând astfel din stresul care, uneori, poate deveni copleșitor”, mai subliniază acesta.
Pentru Oliver-Valentin Dinter, tema tezei sale de doctorat nu este doar un obiectiv punctual, ci începutul unei direcții de cercetare pe termen lung. „Tema aleasă pentru teza mea de doctorat este extrem de complexă și poate fi abordată prin nenumărate metode pe care le-am descoperit în acești ani, unele dintre ele fiind aplicate în premieră în spațiul postsocialist”, explică el. De aceea, nu vede în finalizarea doctoratului o încheiere, ci o continuare firească. „Intenționez să aprofundez cercetarea fenomenului periurban și după finalizarea tezei. Dezvoltarea continuă a tehnologiei îmi va permite să aplic metode și mai avansate pentru a-mi atinge scopul”, spune Dinter. Ambiția sa depășește însă granițele academice. Ceea ce își dorește cel mai mult este ca rezultatele cercetării să se transforme în politici și acțiuni concrete. „Mai presus de orice, îmi doresc ca soluțiile identificate în cercetările mele să fie puse în practică înainte ca dezvoltarea haotică să domine complet aceste zone”, subliniază el. Pentru tânărul cercetător, adevărata recunoaștere nu vine din articole sau premii, ci din schimbarea pe care o poate genera. „Cred că satisfacția supremă a oricărui cercetător este să vadă cum rodul muncii sale, așternut pe hârtie după o documentare riguroasă, prinde viață și contribuie concret la bunăstarea oamenilor”, conchide Dinter.
Au contribuit
Prof. univ. dr. Elena- Brândușa Steiciuc, Director Centrul COACH-USV
Drd. Oana Grosu, consilier psiholog, COACH-USV
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.