Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mario Vargas Llosa: cel mai frumos adevăr al minciunilor

Mario Vargas Llosa

Mario Vargas LLosa în nov 2005/ foto: Jordi Boixareu / Zuma Press / Profimedia

Mario Vargas Llosa a fost, înainte de toate, un cititor. A semnat una dintre cele mai frumoase cărți despre alte cărți, Adevărul minciunilor și un curs de scriitor, Scrisori către un tânăr romancier, mascat sub forma unor epistole în care aduce un omagiu scrisului.

Cei care au astăzi 40-50 de ani au citit un Llosa tradus impecabil în limba română, în perioada liceului. Pe vremea când eram la liceu, îmi amintesc că scrisesem editurii Humanitas (care-l publica) întrebând când va apărea Adevărul minciunilor — era listat la „în curs de apariție”, dar lipsea din librării. Nici nu mă așteptam la un răspuns, dar un redactor mi-a scris înapoi cu o dată exactă.

A fost – și a rămas– jurnalist, cu o curiozitate care nu s-a stins până la sfârșit. Într-un interviu, Llosa povestea că lucrul la un roman dura câte 3-4 ani, de aceea era foarte atent cu timpul său, unul dintre personajele-cheie ale tuturor cărților sale.

Și-a susținut doctoratul în 1971, cu un eseu despre deicidul comis de Garcia Marquez în Un veac de singurătate, cândva prieten.

Verile, citindu-i cărțile, mă plimbam în minte prin cartierul Miraflores din Lima sau mă teleportam în Anzi cu Lituma, acel personaj dezorientat și lucid care apare în mai multe romane.

A fost, poate, cel mai „european” scriitor latinoamerican, cu reședința la Madrid, acceptat în Academia Franceză în 2023. În discursul său de recepție, a spus că literatura e necesară pentru a preveni „controlul absolut al celor puternici”. Nu ca gest moral, ci ca un act de supraviețuire a imaginației.

Am trimis-o pe mama la coadă pentru autograf cu un exemplar din Războiul sfârșitului lumii, poate cea mai bună carte a sa, pentru că voiam să păstrez distanța față de scriitorul meu preferat.

Sigur, Conversație la catedrală rămâne și ea pe raftul Llosa din orice librărie. Pentru mine însă, Mătușa Julia și condeierul rămâne cartea lui cea mai vie. Și Orașul și câinii – romanul de debut – e o lecție despre cum începi, când nu ai altă cale decât scrisul.

În 2010, Comitetul Nobel a motivat astfel decizia de a-i acorda premiul pentru literatură: „pentru cartografierea structurilor puterii și pentru imaginile pătrunzătoare ale rezistenței, revoltei și înfrângerii individului”. Nu e puțin lucru, dar nici nu spune tot.

A scris și despre dictaturi, Sărbătorea țapului, și despre cinismul celor care vor să salveze lumea. A scris Elogiu mamei vitrege, o carte jucăușă și ireverențioasă, Pantaleón și vizitatoarele, cu un umor perfect echilibrat cu o ironie fină, și Peștele în apă, una dintre cele mai sincere autobiografii ale unui scriitor implicat politic.

Dacă a existat un adevăr în minciunile lui Llosa, acela era mereu unul incomod. Dar era acolo, însoțit de speranță. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
Text: Ștefan Turcu/ Voce: Mihai Livadaru
sound-bars icon