„A fost groaznic să văd spitale întregi goale pentru că medicii erau infectați cu Covid-19”.
Este mărturia unui tânăr medic ieșean, specialist în Terapie Intensivă la Spitalul „Sfântul Spiridon”, care a participat 15 zile la misiunea umanitară din Republica Moldova. Georgiana Matei a lucrat la Institutul de Medicină Urgentă din Chișinău, cel mai mare centru de politraumă, care a devenit spital COVID. Medicul a povestit că cel mai greu moment a fost atunci când a intrat la Terapie Intensivă și și-a văzut peste 45 de colegi aflați în stare foarte gravă.
Medicul Georgiana Matei spune că ne aflăm într-un „război mondial cu un dușman nevăzut” și are și un sfat pentru cei care cred că SARS-CoV-2 nu există: „Purtați mască pentru a-i proteja pe cei dragi, dar gândiți-vă și la noi! Nu vom rezista fără voi!”
15 zile în misiune umanitară în Republica Moldova. Care a fost cea mai dură imagine?
Ce am trăit acolo a lăsat răni adânci în sufletul meu. M-a convins. Este ca un război mondial cu un inamic nevăzut. Au fost momente grele să îmi văd colegii în suferință. Să văd spitale întregi goale, pentru că medicii infectați erau transportați la Chișinău din spitalele raionale. Spitalele raionale au rămas goale, iar pe pacienți nu avea cine să îi trateze, să îi examineze. Erau în jur de 46 de pacienți la Terapie Intensivă unde am lucrat noi, cei din Iași. Cei mai mulți erau cadre medicale. Mai erau și pacienți de la accidente rutiere sau boli pulmonare care aveau și COVID-19. În 15 zile nu am reușit să avem un procent mare de vindecați. I-am lăsat în tratament, dar cu o evoluție bună. Patru pacienți am pierdut, dar aveau și alte boli - neoplasme, leucemie.
Cum de s-a ajuns la acest număr mare de infectări în rândul personalului medical din Republica Moldova? Ce v-au povestit colegii din Chișinău?
Singura explicație pe care am primit-o a fost că nu erau pregătiți. Nu prea au beneficiat de materiale de protecție la începutul pandemiei când a fost infecția în masă a personalului medical din Republica Moldova. La început aveau foarte puține. Nu aveau combinezoane. Nu aveau echipamente maxime, ci doar ce era pe stoc. Ceea ce a făcut diferența. Mai târziu au văzut că, primind materiale de protecție, a scăzut numărul celor infectați.
Ce au învățat de la dumneavoastră?
Pe partea medicală erau pregătiți, aveau circuite de Terapie Intensivă. Știau care e procedura. Era un protocol dintr-un spital din Grenoble. Nu ne-am dus să-i luminăm, să-i învățăm, ci să îi ajutăm. Să dăm o mână de ajutor. Nu au cadre medicale. Pe Terapie Intensivă erau aceleași protocoale, același tratament antiviral. Noi am crezut că vom lucra la UPU ca aici, asta e specialitatea noastră. Noi eram urgentiști și ni s-a solicitat ajutorul pe Terapie Intensivă. Erau două etaje cu 46 pacienți la Terapie Intensivă și cu doi medici pe etaj, au avut nevoie de ajutor acolo.
Ce le spuneți celor care cred ca SARS-CoV-2 e un fake news?
Aș dori ca acești oameni care nu cred în coronavirus să vină măcar o singură dată la Terapie Intensivă. Să vadă suferința oamenilor de toate felurile. Cu studii, fără studii, obișnuiți, sănătoși, sportivi, cu boli. Tot felul de oameni. Să vină pe Terapie Intesivă și să vadă cum atacă virusul. O pneumonie foarte severă la unele persoane, nu știm cauza. Nu știm de ce omoară pe unii și pe alții, nu.
V-au murit oameni în brațe acolo?
Nu în brațe, dar am avut pacienți care au pierdut lupta cu viața. Chiar tineri. Toți aveau patologii asociate. Este cel mai urât lucru din meseria asta. Să nu poți salva o viață. Venim acasă cu fantomele de acolo. Acasă ne gândim ce am făcut bine, ce am fi putut să mai facem. În această știință a medicinei, din păcate, există minuni și există și lucruri rele care se pot întâmpla. Unii pierd lupta cu viața.
S-a temut familia pentru dumneavoastră?
Teama există în fiecare dintre noi. M-au încurajat. Și când am început să merg în misiuni cu elicopterul SMURD, deși s-au întâmplat multe accidente. Cu putere de la Dumnezeu a pierit teama. M-am întors. Testul a ieșit negativ.
E o relaxare a restricțiilor acum. Ce sfaturi dați celor care nu respectă regulile?
Am învățat că masca protejează. Îi protejează pe cei din jurul tău. Dacă tu ești infectat și asimptomatic încearcă să nu răspândești. Ar trebui să folosim libertatea pentru a munci și a avea un venit. Trebuie să ieși la aer, dar asta nu înseamnă să dansăm în parcuri. Pandemia nu s-a sfârșit, continuă. Nu trebuie să ne relaxăm. Se presimte și la noi că va veni un val greu. Și Spitalul Spiridon are nevoie de noi.
O să rezistăm, ca sistem medical?
Dacă oamenii respectă regulile o să rezistăm. Nu suntem doar medici, suntem și oameni. Psihoemoțional avem nevoie de sprijin. Încercăm să ne facem treaba cât putem de bine, dar ideea că este un virus mortal ne pune pe gânduri, ne îngreunează treaba. Plus mulțimea de cazuri. Cu cât vin mai mulți, suntem tot mai surmenați. Cei care se aglomerează fără să se teamă de infecție ar trebui să fie mai atenți. Și nouă ne e greu.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Până acum societatea era profund scindată: pesediști vs peneliști ori useriști, bugetari vs privați, etc. Acum se mai adaugă o falie: dintre medici plus cei care iau corona în serios și ceilalți ( care cred că de fapt nu există decât o mare conspirație, iar boala în sine e o răceală). Din păcate ireconciliabile, căci acești non-believers nu numai că nu vor să se convingă singuri dar sar la gâtul vreunui convalescent de covid care-și povestește pățania.
Eu cred, media a fost mult prea blândă: pentru a nu "afecta emoțional" n-a prezentat mărturii ca cea a urgentistei din articol, sau ale altor medici care au lucrat în spitale covid ori relatări a unor pacienți. Foarte rău, căci din vorbăria de la tv nu se poate trage vreo concluzie. Trebuiau relatări de pe "front", fără multe menajamente. La o postare a unui fost pacient s-a răspuns: "Cu cât te-au plătit, nesimțitule?" și multe, multe înjurături imposibil de reprodus...