Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Mașinile electrice pierd teren în fața motoarelor pe combustie internă. Factorii de îngrijorare: autonomie, preț și infrastructura de încărcare. Studiu

electric car 2024

foto: Profimedia

 Interesul consumatorilor pentru mașinile electrice continuă să scadă pe principalele piețe ale lumii, în favoarea celor cu motoare pe combustie internă, care câștigă teren în preferințele consumatorilor din Germania (53% față de 49% în 2024), Japonia (41% față de 34% în 2024), India (54% față de 49%) sau China (38% față de 33%), cu excepția SUA, unde, însă, motoarele clasice dețin o pondere ridicată în opțiunile consumatorilor (62% față de 67% în 2024), potrivit Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study. În schimb, indiferent de tipul motorului, prețul și calitatea produsului rămân principalele criterii de alegere a mărcii pentru următoarea mașină pentru consumatorii din Germania (62%) și Marea Britanie (62%), respectiv SUA (58%), Marea Britanie (62%) și Asia de Sud-Est (65%), în timp ce performanța vehiculului este pe primul loc în Coreea de Sud (59%).

Cei care totuși intenționează să cumpere o mașină electrică sunt motivați, în principal, de protecția mediului, în India (63%) și Germania (54%), și de costul mai redus cu alimentarea, în Asia de Sud-Est (64%), Japonia (61%) și Marea Britanie (59%). În schimb, programele guvernamentale de susținere a producției de vehicule cu grad redus de poluare nu se află printre primele trei argumente în favoarea achiziționării unei mașini electrice decât în Germania (33% din consumatori). 

Scăderea interesului pentru mașinile electrice reprezintă o provocare în plus pentru jucătorii din domeniu, în special pentru cei din Uniunea Europeană, care, dincolo de concurența în creștere pe plan global, se confruntă cu presiunea reglementărilor care vizează reducerea emisiilor de CO2. Cererea în scădere pentru mașinile electrice este confirmată și de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile, care indică faptul că, în 2024, vânzările în UE s-au redus cu 5,9% comparativ cu anul anterior. În aceste condiții, industria auto europeană are nevoie de mai multă flexibilitate în tranziția către vehiculele verzi și de adaptarea exigențelor climatice la condițiile de piață, iar autoritățile europene au anunțat deja măsuri în această direcție. În paralel, marii jucători din domeniu solicită regândirea mecanismelor de stimulare a producției de mașini electrice, având în vedere că, în ultimii ani, mai multe state europene, printre care și România, au restrâns sau chiar eliminat subvențiile acordate la achiziția de astfel de autovehicule.

Totodată, conform studiului, crește ponderea consumatorilor care vor să schimbe marca de vehicul la următoarea achiziție – la 76% în China (de la 73% în 2024), la 71% în Asia de Sud-Est, 51% în Marea Britanie sau 46% în Germania, ceea ce indică o intensificare a concurenței pe această piață. În plus, nici loialitatea față de producătorii locali nu mai este prea puternică - cu excepția celor din Japonia (76% sunt loiali producătorilor locali), consumatorii spun că nu contează țara de producție dacă mașina aleasă le satisface nevoile – Marea Britanie (68%), China (52%), Germania (50%), SUA (47%).

Referitor la mașinile electrice pe baterie, participanții la studiu sunt, în general, preocupați de autonomie (Germania – 54%, Marea Britanie 52%), de preț (Germania – 45% și Marea Britanie – 49%), de timpul de alimentare (Japonia – 49%, Marea Britanie – 47%), de infrastructura publică de încărcare (Germania – 43%) și de siguranța tehnologiei integrată în baterie (Coreea de Sud – 49%).

O altă preocupare în acest caz este legată de reciclarea bateriilor și de entitatea care ar trebui să fie responsabilă în acest sens. În timp ce consumatori din Japonia și din Coreea de Sud consideră că producătorul mașinii ar trebui să gestioneze bateriile pe întreaga durată de viață (35%, respectiv 31%), germanii pun pe primul loc producătorul bateriei (21%), iar consumatorii din China (26%), Asia de Sud-Est (25%) și din Marea Britanie (19%) cred că ar trebui să existe o entitate dedicată care să se ocupe de reciclare.

La realizarea studiului Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study au participat aproximativ 31.000 de consumatori din 30 de țări, dintre care 13 state europene – Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O masina cu autonomie de 1.000 km si cu o stationare la pompa de max 10 minute este ceea ce isi doreste lumea. Cand o sa ajunga masinile electrice la aceste performante mai povestim....
    • Like 1
    • @ Dan Filip
      Autonomia e irelevantă. Sunt și acum mașini puternice pe benzină care au autonomie mică. Problema de fapt e timpul de alimentare / încărcare. Și desigur disponibilitatea stațiilor de încărcare. Ați văzut că uneori stați după 1-2 clienți la alimentare chiar și într-o benzinărie obișnuită. Cum ar fi să stați după câțiva clienți la încărcare când încărcarea durează 30-40 de minute în cel mai bun caz? Fără să mai luăm în calcul că stațiile de mare putere sunt rare, în timp ce benzinării găsești efectiv oriunde, chiar și în vârf de munte...
      • Like 1
    • @ Dan Filip
      Și când vor putea remorca ceva, remorca, rulota, peridot cu barcă, etc. la fel ca o mașină cu motor termic
      • Like 0
  • RazvanP check icon
    Mașina electrică îți oferă imensul avantaj de a plăti mult pentru a-ți complica inutil viața...
    • Like 1
  • Ce rost are acest articol? Simple date statistice extrase dintr-un studiu, dar fără nicio concluzie, fără nicio poziție proprie, fără judecăți de valoare. Nimic relevant.
    • Like 2


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult