Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Mașinile electrice pierd teren în fața motoarelor pe combustie internă. Factorii de îngrijorare: autonomie, preț și infrastructura de încărcare. Studiu

electric car 2024

foto: Profimedia

 Interesul consumatorilor pentru mașinile electrice continuă să scadă pe principalele piețe ale lumii, în favoarea celor cu motoare pe combustie internă, care câștigă teren în preferințele consumatorilor din Germania (53% față de 49% în 2024), Japonia (41% față de 34% în 2024), India (54% față de 49%) sau China (38% față de 33%), cu excepția SUA, unde, însă, motoarele clasice dețin o pondere ridicată în opțiunile consumatorilor (62% față de 67% în 2024), potrivit Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study. În schimb, indiferent de tipul motorului, prețul și calitatea produsului rămân principalele criterii de alegere a mărcii pentru următoarea mașină pentru consumatorii din Germania (62%) și Marea Britanie (62%), respectiv SUA (58%), Marea Britanie (62%) și Asia de Sud-Est (65%), în timp ce performanța vehiculului este pe primul loc în Coreea de Sud (59%).

Cei care totuși intenționează să cumpere o mașină electrică sunt motivați, în principal, de protecția mediului, în India (63%) și Germania (54%), și de costul mai redus cu alimentarea, în Asia de Sud-Est (64%), Japonia (61%) și Marea Britanie (59%). În schimb, programele guvernamentale de susținere a producției de vehicule cu grad redus de poluare nu se află printre primele trei argumente în favoarea achiziționării unei mașini electrice decât în Germania (33% din consumatori). 

Scăderea interesului pentru mașinile electrice reprezintă o provocare în plus pentru jucătorii din domeniu, în special pentru cei din Uniunea Europeană, care, dincolo de concurența în creștere pe plan global, se confruntă cu presiunea reglementărilor care vizează reducerea emisiilor de CO2. Cererea în scădere pentru mașinile electrice este confirmată și de Asociația Europeană a Producătorilor de Automobile, care indică faptul că, în 2024, vânzările în UE s-au redus cu 5,9% comparativ cu anul anterior. În aceste condiții, industria auto europeană are nevoie de mai multă flexibilitate în tranziția către vehiculele verzi și de adaptarea exigențelor climatice la condițiile de piață, iar autoritățile europene au anunțat deja măsuri în această direcție. În paralel, marii jucători din domeniu solicită regândirea mecanismelor de stimulare a producției de mașini electrice, având în vedere că, în ultimii ani, mai multe state europene, printre care și România, au restrâns sau chiar eliminat subvențiile acordate la achiziția de astfel de autovehicule.

Totodată, conform studiului, crește ponderea consumatorilor care vor să schimbe marca de vehicul la următoarea achiziție – la 76% în China (de la 73% în 2024), la 71% în Asia de Sud-Est, 51% în Marea Britanie sau 46% în Germania, ceea ce indică o intensificare a concurenței pe această piață. În plus, nici loialitatea față de producătorii locali nu mai este prea puternică - cu excepția celor din Japonia (76% sunt loiali producătorilor locali), consumatorii spun că nu contează țara de producție dacă mașina aleasă le satisface nevoile – Marea Britanie (68%), China (52%), Germania (50%), SUA (47%).

Referitor la mașinile electrice pe baterie, participanții la studiu sunt, în general, preocupați de autonomie (Germania – 54%, Marea Britanie 52%), de preț (Germania – 45% și Marea Britanie – 49%), de timpul de alimentare (Japonia – 49%, Marea Britanie – 47%), de infrastructura publică de încărcare (Germania – 43%) și de siguranța tehnologiei integrată în baterie (Coreea de Sud – 49%).

O altă preocupare în acest caz este legată de reciclarea bateriilor și de entitatea care ar trebui să fie responsabilă în acest sens. În timp ce consumatori din Japonia și din Coreea de Sud consideră că producătorul mașinii ar trebui să gestioneze bateriile pe întreaga durată de viață (35%, respectiv 31%), germanii pun pe primul loc producătorul bateriei (21%), iar consumatorii din China (26%), Asia de Sud-Est (25%) și din Marea Britanie (19%) cred că ar trebui să existe o entitate dedicată care să se ocupe de reciclare.

La realizarea studiului Deloitte 2025 Global Automotive Consumer Study au participat aproximativ 31.000 de consumatori din 30 de țări, dintre care 13 state europene – Austria, Belgia, Cehia, Franța, Germania, Italia, Marea Britanie, Olanda, Polonia, Spania, Suedia, Turcia și Ungaria.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • O masina cu autonomie de 1.000 km si cu o stationare la pompa de max 10 minute este ceea ce isi doreste lumea. Cand o sa ajunga masinile electrice la aceste performante mai povestim....
    • Like 1
    • @ Dan Filip
      Autonomia e irelevantă. Sunt și acum mașini puternice pe benzină care au autonomie mică. Problema de fapt e timpul de alimentare / încărcare. Și desigur disponibilitatea stațiilor de încărcare. Ați văzut că uneori stați după 1-2 clienți la alimentare chiar și într-o benzinărie obișnuită. Cum ar fi să stați după câțiva clienți la încărcare când încărcarea durează 30-40 de minute în cel mai bun caz? Fără să mai luăm în calcul că stațiile de mare putere sunt rare, în timp ce benzinării găsești efectiv oriunde, chiar și în vârf de munte...
      • Like 1
    • @ Dan Filip
      Și când vor putea remorca ceva, remorca, rulota, peridot cu barcă, etc. la fel ca o mașină cu motor termic
      • Like 0
  • RazvanP check icon
    Mașina electrică îți oferă imensul avantaj de a plăti mult pentru a-ți complica inutil viața...
    • Like 1
  • Ce rost are acest articol? Simple date statistice extrase dintr-un studiu, dar fără nicio concluzie, fără nicio poziție proprie, fără judecăți de valoare. Nimic relevant.
    • Like 2


Îți recomandăm

Theodor Paleologu, diplomat și președinte al Fundației Paleologu. Foto: Inquam Photos / Bogdan Buda

Pe fondul ascensiunii extremismului la nivel mondial, mulți se întreabă acum ce s-a întâmplat cu societatea și de unde a ieșit la lumină ura aceasta aproape perceptibilă fizic între oameni care nici nu se cunosc personal. Căci trăim, iată, vremuri în care amenințarea și injuriile sunt elemente la ordinea zilei. Mulți aproape că le ignoră, pentru că, pe nesimțite, ele s-au normalizat. Drumul de aici la agresivitate fizică e scurt. Și asupra acestui pericol atrag atenția mulți oameni ai cărților, care știu din istorie ce se întâmplă cu societățile în astfel de perioade.

Citește mai mult

Ferma Cernat

În ciuda tuturor costurilor și dificultăților, am simțit la acești oameni o dragoste profundă pentru pământul care ne hrănește pe toți. „Banii au un singur dezavantaj: nu se pot mânca”, râde dl. Moldovan.

Citește mai mult

 Chris M

Pentru Chris Simion-Mercurian, scriitoarea și regizoarea de teatru care a pornit visul, și pentru partenerul ei, Tiberiu Simion-Mercurian, întreaga călătorie a însemnat nouă ani de eforturi, sacrificii și momente de criză, dar și întâlniri și emoții imposibil de trăit altfel. „Nouă ani a durat. A început în 2016. A fost foarte complicat. Și foarte impredictibil.

Citește mai mult

Radu Jude la Paris

Adevărul e că nu ieșim în lume cu prea multe. Cu excepția performanțelor câtorva sportivi, începând cu David Popovici, a câtorva companii private care au trecut granița și aspiră la statutul de unicorni și a filmelor din „noul val”, România nu iese prea mult în evidență. De aceea, orice „ieșire în lume” face foarte mult bine imaginii unei țări în deficit uriaș de imagine internațională.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Marina Axentii

La doar 27 de ani, Axentii Marina (foto) se află pe un parcurs academic remarcabil. Originară din România, ea este doctorandă în domeniul Ingineriei Produselor Alimentare la Universitatea „Ștefan cel Mare” din Suceava, iar în prezent își desfășoară activitatea de cercetare peste ocean.

Citește mai mult