Măsurile de sprijin propuse de Ordonanţa de Urgenţă nr. 132/2020. Kurzarbeit-ul german transpus în legislaţia internă

Foto: Guliver Getty Images

După repetate solicitări ale asociaţiilor patronale, guvernul a preluat în legislaţia naţională conceptul german al muncii flexibile, adică al reducerii timpului de muncă al salariaţilor prin decizia unilaterală a angajatorului în situaţiile de diminuare a comenzilor şi, implicit, a activităţii acestuia din urmă. Această flexibilizare a muncii în raport de necesităţile angajatorului a fost introdusă în spaţiul german în urmă cu mai bine de un secol, dovedindu-şi utilitatea inclusiv în precedenta criză economică. Astfel, datorită acestei posibilităţi legale acordate angajatorilor, din datele Fondului Monetar Internaţional, în 2009, Germania a fost singura ţară din G7 care nu a înregistrat o reducere a locurilor de muncă în ciuda unei prăbuşiri a produsului intern brut cu aproape 6%.

Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 132 care introduce în legislaţia noastră această instituţie juridică ce derogă de la prevederile Codului muncii, dar şi alte măsuri de sprijinire a agenţilor economici, a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 720 din 10 august 2020.

Cu titlu preliminar, trebuie spus că drepturile conferite de această ordonanţă de urgenţă nu se aplică instituţiilor publice, angajatorilor care se află în faliment, dizolvare, lichidare sau care au activităţile suspendate, precum şi acelora înregistraţi în jurisdicţii necooperante fiscal.

1. Reducerea unilaterală a timpului de muncă a salariaţilor

Art. 1 al actului normativ indicat în titlu prevede condiţiile în care angajatorul poate proceda la reducerea timpului de muncă al angajaţilor săi cu cel mult 50% din durata prevăzută în contractul individual de muncă:

• reducerea temporară a activităţii determinate de instituirea stării de urgenţă/alertă/asediu. Reducerea activităţii presupune o diminuare a cifrei de afaceri din luna anterioară aplicării măsurii sau, cel mult, din luna dinaintea lunii anterioare acesteia cu cel puţin 10% faţă de luna similară din anul anterior. În cazul organizaţiilor neguvernamentale, precum şi al angajatorilor din categoria reglementată de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale, diminuarea se raportează la veniturile realizate.
• măsura afectează cel puţin 10% din numărul de salariaţi ai unităţii;
• angajatorul a procedat la informarea şi consultarea sindicatului, a reprezentanţilor salariaţilor sau a salariaţilor, după caz, anterior comunicării deciziei salariatului.

Din modul de redactare al articolului 1 al ordonanţei de urgenţă nu este foarte clar dacă angajatorul poate dispune această măsură şi în cazul în care reducerea este inferioară procentului de 10% sau dacă acest procent este o condiţie sine qua non doar pentru plata din fonduri publice a acestei indemnizaţii. Din interpretarea literală a alineatului 11 al celui dintâi articol, considerăm că acest procent este necesar chiar dacă indemnizaţia ar fi suportată din fondurile proprii ale angajatorului, sub rezerva clarificărilor pe care le vora duce normele de aplicate.

Pentru claritate, angajatorul poate dispune, pentru un angajat care are o normă de muncă zilnică de 8 ore, reducerea acesteia la cel puţin 4 ore.

Satisfăcute fiind aceste condiţii de mai sus, angajatorul poate decide, pentru o perioadă de cel puţin 5 zile lucrătoare consecutive, dar cu obligaţia de stabilire a programului de muncă pentru întreaga lună, reducerea timpului de muncă al unora sau al tuturor angajaţilor săi.

Decizia angajatorului privind reducerea timpului de muncă, programul de lucru, modul de repartizare a acestuia pe zile şi drepturile salariale aferente se comunică salariatului cu cel puţin 5 zile înainte de aplicarea efectivă a măsurii şi se transmite în registrul general de evidenţă a salariaţilor cel târziu în ziua anterioară producerii acesteia.

Pe durata reducerii timpului de muncă, salariaţii afectaţi de măsură beneficiază de o indemnizaţie de 75% din diferenţa dintre salariul de bază brut prevăzut în contractul individual de muncă şi salariul de bază brut aferent orelor de muncă efectiv prestate ca urmare a reducerii timpului de muncă. Această indemnizaţie se va adăuga, în mod firesc, drepturilor salariale cuvenite pentru timpul efectiv lucrat şi reprezintă venit de natură salarială, fiind supusă impozitării şi plăţii contribuţiilor sociale, în condiţiile legii.

Pe perioada de aplicabilitate a măsurii, în vederea protecţiei salariaţilor afectaţi, angajatorului îi sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activităţi identice ori similare cu cele prestate de către salariaţii al căror timp de muncă a fost redus, precum şi subcontractarea de activităţi desfăşurate de salariaţii al căror timp de muncă a fost redus. Interdicţia se raportează şi la nivel de filială, sucursală sau alte sedii secundare definite de Legea societăţilor nr. 31/1990.

Evident, salariatul beneficiază de toate celelalte drepturi prevăzute în contractul individual de muncă sau în contractul colectiv de muncă, proporţional cu timpul efectiv lucrat, dar nu poate presta ore suplimentare la acel angajator. Totuşi, acordarea de bonusuri, precum şi alte adaosuri la salariul de bază pentru structura de management a angajatorului se efectuează după finalizarea perioadei de aplicare a măsurii.

Decizia de apelare la măsura prevăzută de această ordonanţă de urgenţă trebuie luată numai atunci când angajatorul este sigur că pentru luna în care decide să o implementeze nu va proceda la concedieri colective sau la reeducerea programului de lucru de la 5 la 4 zile pe săptămână conform prevederilor art. 52 alin. (3) din Codul muncii fiindcă ordonanţa interzice cumularea acestora.

Indemnizaţia aferentă orelor nelucrate este suportată de angajator şi se achită la data plăţii salariului aferent lunii respective, urmând a se deconta din bugetul asigurărilor pentru şomaj după îndeplinirea de către angajator a obligaţiilor declarative şi de plată aferente veniturilor din salarii şi asimilate salariilor din perioada pentru care se face solicitarea. Ca la majoritatea actelor normative autohtone, procedura de decontare a sumelor, precum şi perioada de aplicare a reducerii timpului de muncă se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

2. Indemnizaţiile pentru profesionişti

În cazul reducerii temporare a activităţii determinate de situaţiile prevăzute în cazul angajatorilor, profesioniştii, precum şi persoanele care au încheiate convenţii individuale de muncă în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei, beneficiază, la cerere, în baza declaraţiei pe propria răspundere, de o indemnizaţie lunară de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 nr. 6/2020. Plata acesteia se realizează de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti.

Durata efectivă de aplicare a măsurii, categoriile de profesionişti, precum şi procedura de plată a indemnizaţiei se vor stabili prin hotărâre a Guvernului.

3. Măsuri de susţinere a zilierilor

În ceea ce priveşte persoanele care desfăşoară activităţi necalificate cu caracter ocazional, potrivit prevederilor Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, şi care îşi desfăşoară activitatea în unul dintre domeniile prevăzute în art. 13 din Legea nr. 52/2011, afectate de întreruperea sau restrângerea activităţii ca urmare a efectelor coronavirusului SARS-CoV-2, pentru o perioadă de trei luni, la alegerea beneficiarului de lucrări, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2020, acestora li se acordă de la bugetul de stat o sumă reprezentând 35% din remuneraţia cuvenită zilei de muncă.

Această sumă se acordă de către beneficiarul de lucrări, din bugetul propriu, la momentul plăţii contravalorii muncii zilnice, şi, ulterior, se decontează integral, la cererea acestuia de la bugetul de stat alocat Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale, prin Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială şi agenţiile pentru plăţi şi inspecţie socială judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti. Decontarea se efectuează în termen de cel mult 10 zile de la data depunerii cererii, în baza unei proceduri care se va aproba tot prin hotărâre a Guvernului.

4. Decontarea unei părţi a salariului angajaţilor pe perioadă determinată

Până la 31 decembrie 2020, dar nu mai mult de 3 luni, la alegerea angajatorului, pentru angajaţii care încheie contracte individuale de muncă pe perioadă determinată de până la 3 luni, se asigură decontarea unei părţi din salariul acordat acestora, suportată din bugetul asigurărilor pentru şomaj, reprezentând 41,5% din salariul aferent zilelor lucrate în aceste locuri de muncă pentru o perioadă de lucru de 8 ore/zi, dar nu mai mult de 41,5% din câştigul salarial mediu brut prevăzut de Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2020 şi aferent perioadei lucrate.

Angajatorul are obligaţia de a plăti integral contravaloarea muncii prestate în baza contractului individual de muncă pe perioadă determinată, să îşi îndeplinească toate obligaţiile declarative şi de plată a veniturilor din salarii şi asimilate acestora, urmând ca suma reprezentând procentul de 41,5% să fie decontată în termen de 10 zile de la data depunerii cererii de plată de către Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă în baza unei proceduri ce se va aproba ulterior.

Decontarea sumei se face în urma cererii angajatorilor pe baza declaraţiei pe propria răspundere din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute în ordonanţă şi însoţită de lista persoanelor aflate în situaţia rambursării acestei sume.

5. Susţinerea activităţii în regim de telemuncă

În scopul achiziţionării de pachete de bunuri şi servicii tehnologice necesare desfăşurării activităţii în regim de telemuncă, se acordă angajatorilor pentru fiecare salariat care a lucrat în regim de telemuncă în perioada stării de urgenţă pentru cel puţin 15 zile lucrătoare, un sprijin financiar în valoare de 2.500 lei.

Această sumă se acordă, în ordinea depunerii solicitărilor, până la 31 decembrie 2020, din bugetul asigurărilor de şomaj, prin ANOFM, în limita fondurilor alocate cu această destinaţie. Modalitatea de acordare şi categoriile de bunuri ce pot fi achiziţionate se vor stabili prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale care se va publica în Monitorul Oficial al României, în termen de 10 zile de la publicarea Ordonanţei de Urgenţă 132, adică 10 august.

În termen de 30 de zile de la acordarea sumei de 2500 Lei pentru fiecare salariat, angajatorul are obligaţia de a transmite ANOFM documente justificative referitoare la achiziţia categoriilor de bunuri stabilite prin ordinul ministrului muncii şi protecţiei sociale.

Trebuie precizat că indemnizaţia prevăzută la punctul 1 de mai sus NU se cumulează pentru acelaşi angajat cu măsura prevăzută punctul 4 sau cu măsurile active de sprijin acordate potrivit art. I (decontarea din bugetul asigurărilor pentru şomaj a 41,5% din salariul de bază brut corespunzător locului de muncă ocupat de către angajaţii care au avut contractul individual de muncă suspendat în perioada stării de urgenţă) şi III (plata a 50% din salariul persoanelor în vârstă de peste 50 de ani angajate în perioada 1 iunie 2020 - 31 decembrie 2020) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 92/2020 şi nici cu măsurile de stimulare a angajatorilor finanţate din bugetul asigurărilor pentru şomaj prevăzute de Legea nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp