Medicul Cătălin Cîrstoveanu: „Când mă sună din țară ca să primim copii în stare critică, și noi nu avem locuri libere, simt că e la fel ca telefonul dat de Alexandra la 112”

„Așa va fi”, spune doctorul Cîrstoveanu privind spre macheta heliportului de la „Marie Curie”, primul din România dedicat și construit pe acoperișul unui spital de pediatrie. Proiectul, care îi aparține, a primit certificatul de urbanism și avizele, inclusiv traseele de zbor fiind aprobate

Nouăsprezece nou-născuți cu afecțiuni grave se aflau joi, 12 septembrie, la ora 15.44, pe o listă de așteptare pentru a fi transferați în secția de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”. Unii dintre ei așteaptă de mai bine de o lună eliberarea unui loc din cele 27 existente în cea mai modernă secție de nenonatologie din sud-estul Europei. Lista online e transparentă și poate fi verificată în timp real de oricine are o conexiune la internet, fie că e spital care vrea să transfere un pacient critic, fie că e părinte disperat sau simplu contribuabil.

„Sunt copii care stau pe lista asta și de o lună sau mai mult. Uneori, când îi sunăm pe cei care așteaptă săptămâni în șir ca să ajungă aici, avem o teamă dublată de o jenă, pentru că știi și că, din nefericire, se întâmplă ca unii dintre ei să moară așteptănd transferul”, mărturisește șeful secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”, Cătălin Cîrstoveanu.

„Așa s-au prăpădit opt în ultima perioadă”, spune medicul, „pentru că nu am avut unde să îi primim. Secția are 27 de locuri , iar noi avem 29 de copii internați și alți 19 care-și așteaptă rândul...

Când mă sună din țară ca să primim copii în stare critică, și noi nu avem locuri libere, simt că e la fel ca telefonul dat de Alexandra din Caracal la 112. Practic, le spun colegilor că nu avem cum să-i ajutăm. Iar oamenii ăia sună aici, la o instituție a statului care e incapabilă să facă ceva. Pentru că noi asta ar trebui să facem: să îi ajutăm pe cei care au nevoie. Iar noi nu facem nimic”.

În secția de Terapie Intensivă nou-născuți, un pacient – nou-născut sau prematur cu afecțiuni critice și cu nevoi complexe de îngrijire – stă internat în medie trei luni, dar sunt și copii care au stat mai bine de trei ani, în special cei cu boli rare, precum sindrom de intestin scurt. Patru dintre aceștia sunt acum acasă cu nutriție parenterală, contrazicând statisticile oficialilor de la Sănătate. Mai mult, acești copii au schimbat și legea, obligând Statul român să le deconteze tratamentul medical la domiciliu, tratament pe care tot secția în care au fost salvați îl prepară și îl suportă financiar.

În timp ce vorbește, doctorul Cîrstoveanu privește aplicația online, pe care a pornit-o în februarie 2019: e-neonat.ro. Îi arată gradul gradul de ocupare al secției construite de două entități private – Inima Copiilor și Fundația Vodafone România. Zero paturi libere – din cele 27 existente, plus alți doi pacienți, în stare critică, supraalocați. În dreapta ecranului rămâne lista celor 19 copii care așteaptă. Cu nume, prenume, diagnostic, stare. Sunt pacienți din toată țara – de la Craiova, de la Iași, din București, de la Elias, de la Giulești, iar patru dintre ei sunt cardiaci, născuți cu grave malformații congenitale. Pe ecran vede și cifra care nu-i dă pace – opt. Opt decese. Opt copii care au murit așteptând.  

România are un grad peste limită de aglomerare în unitățile neonatale de grad III, explică medicul: „La nou născuți, cam 40% nu sunt tratați. Capacitatea de îngrijre a nou născuților cu probleme critice din România este de 60%. Trebuie să avem cu 40% mai multe locuri de îngrijire. Vedem în fiecare zi, în practică. Mulți suferă și ajung târziu în locuri care le pot asigura un tratament eficient”, afirmă Cîrstoveanu, militant pentru construirea spitalelor de pediatrie. „De zece ani am mers la toate cancelariile, Președinție, Sănătate, Finanțe și am prezentat proiectul unui spital pediatric. Le spuneam să facă spitale de copii, nu un etaj”.

„România are un grad peste limită de aglomerare în unitățile neonatale de grad III, și, având presiunea majoră pentru internarea a numeroase cazuri, suntem preocupați să creștem capacitatea de îngrijire. Numărul actual de paturi e total insuficient”, explică doctorul, care gândește extinderea secției de la „Marie Curie”: 47 de paturi, crearea unor noi spații și facilități, ori a unei farmacii dedicate Terapiei Neonat. Pe toate le are pe hârtie, în documente, în schițe și în planuri.

Potrivit lui Cătălin Cîrstoveanu, e nevoie de minimum cinci astfel de secții în toată România. Diferența între a le avea și a nu le avea stă în viața sau moartea copiilor. 

O astfel de secție se va deschide în curând la Constanța, în cadrul Spitalului Județean, de la zero. Fundația Vodafone România, cu sprijinul asociațiilor Inima Copiilor și Dăruiește Aripi, rescrie normalitatea într-un spațiu în care de cincizeci de ani nu s-a mai făcut nimic, deși la etajul al optulea al spitalului sunt tratați peste o mie de copii născuți prematur sau cu probleme medicale grave. În 2014, 50 dintre cei care au ajuns aici au murit înainte de a împlini o lună. Noua secție, în care se lucrează din august 2017, va avea 22 de locuri la terapie Intensivă. Copiii – care provin majoritatea din patru județe: Constanța, Tulcea, Ialomița și Călărași - vor fi îngrijiți în boxe separate, sterile, sigure și prietenoase, după modelul Secției de Terapie Intensivă nou-născuți de la „Marie Curie”, cea mai modernă din sud-estul Europei. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp