Sari la continut

Un singur om poate să schimbe cu mintea lui o țară

De doi ani, peste 300 de contributori își scriu ideile pe această platformă, construiesc împreună cu noi o comunitate, un spațiu al celor care știu că România poate să arate altfel. Te invităm să scrii și tu! La doi ani de Republica, îți mulțumim că ne ești alături!

Cătălin Cîrstoveanu, medicul copiilor: „Binele pacienților este și binele nostru”. Cum va arăta secția de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Constanța, construită după modelul celei de la Marie Curie

Cătălin Cîrstoveanu, la TINN Marie Curie

„Alaltăieri am fost de gardă, ieri mi-am petrecut ziua în avioane și în aeroporturi și în spitale”, povestește medicul Cătălin Cîrstoveanu, șeful secției de Terapie Intensivă Nou Născuți de la Spitalul Marie Curie, după ce a însoțit un copil în stare critică la operație, la Genova. 

„Și domnul Carlos, pilotul, după ce am dus copilul la Genova, m-a sunat și mi-a spus: Am pilotat toate tipurile de avioane pasageri, dar acum am și eu un sens al vieții. Te rog, sună-mă și pe mine să îmi spui cum e copilul ăsta. Sper să îl sun azi, să îi spun că este bine”, spune medicul, iar ochii i se umplu de lacrimi. Pentru medicul Cîrstoveanu și echipa sa de la Marie Curie, sensul vieții este viața copiilor ajunși aici în stare critică. Atunci când copiii se fac bine, sensul vieții este cel firesc.

„Cel mai greu lucru în profesie este că ai făcut rău și pacientul e rău sau a murit. Avem și astfel de momente să știți, din fericire sunt puține, sunt foarte puține. Și cam cu astea rămâi în viață. Lucrurile bune sunt normale, e normal să ne facem meseria. Și dacă 99% e bine, e normal. Dar în spatele binelui este și ceva care se întâmplă uneori foarte rău și asta ne omoară, ne sfâșie inima”, spune medicul.

În secția pe care o conduce Cîrstoveanu, ajung cele mai grave cazuri din țară. Nou născuți care în alte condiții nu au supraviețui au aici posibilitatea să se vindece, pentru că totul - de la pereții clădirii, lumina și aerul steril din boxele individuale în care stau nou născuții, la procedurile de lucru și grija personalului, este gândit astfel încât să mărească șansele de supraviețuire ale micilor pacienți. Secția fost ridicată de la zero după modelul unei secții create în Iowa de profesorul american Edward Bell, iar particularitățile de construcție și dotările sunt concepute astfel încât să minimizeze problemele și complicațiile care au ucis și ucid încă peste tot în lume, dar și să crească puterea de vindecare a pacienților. 

„Am niște colegi extraordinari, care pleacă acasă când se termină treaba, nu când se termină ora”

„1,7 milioane de euro au fost investiți în secție de Fundația Vodafone România. 700.000 de euro de Asociația Inima Copiilor. Și au mai urmat apoi, tot felul de investiții, tot felul de proiecte. Practic nu s-a sfârșit investiția, de ce? Pentru că îți dai seama când muncești de ceea ce îți lipsește și încerci să faci lucrurile cât mai bine, cât mai fără erori, cât mai rapid, spre binele pacienților, iar binele lor este și binele nostru. Din momentul în care am deschis secția s-a dublat numărul de pacienți, iar acum încă suntem pe un trend ascendent, suntem aproape de limita maximă. Am niște colegi extraordinari, care pleacă acasă când se termină treaba, nu când se termină ora. Toți muncesc fără bani în plus, trebuie să știți lucrul ăsta, nu de acum, de mulți ani”, spune Cîrstoveanu, care adaugă că, ulterior, Ministerul Sănătății a investit trei milioane de euro în cumpărarea de echipamente. 

Secția, care astăzi 1.900 de metri pătrați și 27 de paturi, a fost inaugurată în urmă cu patru ani și a devenit în scurt timp un exemplu de bună practică medicală în România, dar și în Europa. Medici din Marea Britanie, dar și din Germania, țara unde în ciuda calității serviciilor medicale, nu există o astfel de secție, vor să vină în România să o viziteze. „Sunt oameni care vor să vadă cum am reușit și cum de se desfășoară lucrurile atât de avansat, și nu mă refer doar la coaja lucrurilor”, explică medicul.

„Vii și vezi că sunt niște lucruri simple, care trebuie repetate și repetate și repetate. Și după ele pacientul pleacă acasă, nu este nimic senzațional”

Însă secția de Terapie Intensivă Nou Născuți de la București trebuie să reprezinte în primul rând o sursă de inspirație pentru spitalele din România. La secția de Terapie Intensivă Nou Născuți a Spitalului Județean Constanța sunt tratați bebelușii cu afecțiuni medicale, fie că sunt născuți la termen sau prematur, din patru județe. Însă în spitalul construit în anul 1968, mortalitatea infantilă este de 10 la mie, peste media din România și de trei ori mai mare decât media europeană.

Aici, Fundația Vodafone România, în colaborare cu Asociația Dăruiește Aripi și cu Asociația Inima Copiilor și-au propus să reproducă modelul de succes de la București. În prezent au loc lucrările de demolare, iar medicii și asistentele de la Constanța pregătesc în secția condusă de medicul Cîrstoveanu la București. „Ne-am dorit să facem un proiect asemănător cu ceea ce facem noi aici și ne-am gândit nu doar la pereți, ci și ca echipamentele să fie pe măsură, ca și personalul să fie pe măsură. Echipa de la Constanța deja va sta 6 luni de zile aici. Zi de zi, două asistente și medici vin aici. De fapt, nu e nimic senzațional, ideea este să îți intre în reflex să faci lucrurile într-un anume fel, așa cum colegii mei au petrecut zile și zile și zile departe de familia lor, în America. Vii și vezi că sunt niște lucruri simple, care trebuie repetate și repetate și repetate. Și după ele pacientul pleacă acasă, nu este nimic senzațional. În spatele lor sunt ani și ani de experiență și atitudini”, spune medicul.

Aer steril și chiuvetă individuală în fiecare boxă

Ca și la București, secția va fi împărțită într-o zonă cu pacienți critici, una cu pacienți ieșiți din terapie intensivă, una de prematuri, dar și o zonă în care pacienții pot veni la screening. Mergem pe coridorul secției de Terapie Intensivă Nou Născuți, unde în boxe individuale micii pacienți sunt monitorizați și ajutați să trăiască de nenumărate aparate. Aerul din fiecare cameră este steril, și se schimbă, prin intermediul unei instalații speciale de climatizare, de șase-opt ori pe oră. Pentru a ține microbii afară, presiunea din camera în care se află bebelușul este întotdeauna mai mare decât cea de pe coridor. Pentru a evita infecțiile, fiecare boxă este dotată cu chiuveta ei, suficient de adâncă încât apa să nu sară pe lângă. „Ai chiuvetă individuală, eu nu schimb chiuveta, nu schimb mânerul, nu schimb incubatorul, doctorul sau asistenta este în camera aceea. Locul te îmbie să te speli pe mână, te lovești cu mâna de chiuvetă, îți spune din start: Spală-te pe mână. Este un lucru extrem de important pentru țara noastră și nu numai pentru țara noastră. Știți că noi ne spălăm pe mână sub 30% atunci când venim de la baie sau atunci când atingem pacienții. Este o problemă nu numai socială, ci și medicală. Nu doar în România. În Elveția se spălau pe mână în spitale, în 2007, 20-30%. Să nu ne speriem de lucrul ăsta. A fost un proiect mare, a fost un profesor renumit care a investit în zona asta, acum se spală 90%. Acum asta facem, să creăm un ambient propice pentru o dezvoltare medicală și un comportament benefic pentru pacienții noștri. Acum lucrăm foarte tare la liniștea din saloane. Liniștea din saloane este foarte important, am început să tăiem din alarme, din alarmele de monitoare ne-a luat luni de zile ca asistentele să priceapă asta, acum o să exportăm modelul și la Constanța”, explică medicul.

Cinci tipuri de lumină

Un alt factor care ține infecțiile sub control și asigură un tratament de calitate este existența unor zone separate în care perfuziile sunt preparate cu ajutorul unor aparate. Un accent special a fost pus pe lumină, care trebuie să favorizeze ciclul natural de somn al copilul și să stimuleze secreția de melatonină, esențială în funcționarea organismului, dar și să permită intervenția medicală. În fiecare boxă există cinci tipuri de lumină: naturală, de examinare, de intervenție, de veghe și difuză.

Ce se întâmplă în fiecare dintre boxe este filmat minut cu minut și transmis pe monitoarele medicilor. Într-una dintre ele, doi părinți stau aplecați asupra incubatorului în care se află copilul lor. În altele, singura prezență iubitoare este cea a asistentelor și medicilor care îi îngrijesc pe bebelușii abandonați. „O mamă, un tată, o mamă adoptivă sunt importanți acolo. E demonstrat științific, mama aduce ceva miraculos în dezvoltarea neurologică a copilului, în apărarea lui infecțioasă. Nu numai că nu crești rata de infecții, dar prezența părinților este un avantaj incomensurabil pentru copil. Și la Constanța vom face același lucru”, spune Cătălin Cîrstoveanu. 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Alexandra Boberly

Este prima dată în ultimii ani când președintele Academiei Europene de Film încearcă să semnaleze pasarea ștafetei - fie și numai declarativ momentan - tinerei generații. Și când spunem tineri nu mă gândesc la cineaști sub 30 de ani, ci la un spectru mai larg între 20 și 50 de ani. (În imagine: Alexandra Borbely//Foto: Guliver/Getty Images)

Citește mai mult