Sari la continut

Ne vedem live pe Republica!

Facem anul ăsta un pas mai departe în această călătorie care ne-a unit: construirea unul loc al dezbaterii, al schimbului de idei, al bunului-simț. Lansăm un nou spațiu unde ne putem întâlni. Comunitate.republica.ro este locul unde ne vedem live.

Medicul pneumolog Radu Crișan Dabija, după ce a văzut incendiul de la Balș: Niciun spital din România, cu mici excepții, nu mai corespunde din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului

Dr. Radu Crișan

Foto: observator.news

Doctorul Radu Crișan Dabija, șeful secției de pneumologie de la spitalul din Iași, aflat în prima linie în lupta covid, vorbește, într-un interviu exclusiv pentru Republica.ro, despre limita de rupere a sistemului sanitar din România, unde un incendiu precum cel de la Piatra Neamț sau de la Matei Balș se poate întâmpla oricând. Motivul? Infrastructura spitalicească a ieșit din perioada de garanție, iar măsurile de siguranță sanitară nu pot fi respectate nicăieri. Altfel spus, pacienții intră în spital pe propria răspundere și propriul risc. „Pentru că toate spitalele din România, cu mici excepții, nu mai corespund din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului, explică medicul.

- Domnule doctor, maternitatea Giulești, Piatra Neamț, Balș - care e punctul comun al acestor incendii?

Toate clădirile în care activează spitalele din România sunt din punct de vedere al funcționalității perimate. Sunt documentații europene, sunt studii făcute care arată că după 50 de ani clădirile trebuie refuncționalizate. Ca să fie refuncționalizate,  fie spitalele trebuie mutate în altă parte, fie puse la punct prin alte metode. Aceste evenimente (precum incendiul de la Balș, n.n.) se întâmplă rar, dar la noi din păcate mai des în ultima vreme. Pentru că se întâmplă rar, tendința societății este să le uite. Dar ea trebuie să fie în mintea tuturor. Pentru că toate spitalele din România, cu mici excepții, nu mai corespund din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului. Altele sunt nevoile din societate. Trebuie făcută o auditare corectă a acestor clădiri din punct de vedere al siguranției, din punct de vedere ISU. Ele trebuie propuse fie pentru relocare, fie pentru refuncționalizare. Este un efort important pentru statul român, dar este singura metodă prin care putem cu certitudine să înlăturăm dezastrele. Și reinstruirea periodică a personalului, a normelor ISU. Suntem din păcate o țară reactivă și nu proactivă. Căutăm imediat vinovați să-i pedepsim. Dar nu înțelegem că o eroare, dacă apare, de cele mai multe ori apare pentru că mediul, sistemul predispune la eroare. Dacă dăm afară pe unul și punem pe altul va face aceeași greșeală pentru că este predispus să o facă. Din cauza condițiilor. Sunt lucruri clare care țin de managementul calității în sănătate.

- Cum ar trebui să fie normele de securitate moderne în spitale?

Sunt norme europene. Eu nu sunt specialist, dar sunt norme europene. Am găsit o carte propusă de Comisia de la Bruxelles în care se spun lucrurile astea. Noi nu reinventăm roata. Trebuie doar să căutăm dovezile științifice, pentru că orice reformă se face cu experți, academic. Toate lucrurile acestea sunt transparente. Se vor găsi lucruri scalabile la spitale construite în UE și care ne pot inspira.

- Revin la ce ați spus: câte spitale respectă aceste norme moderne?

După cum vă spuneam. Nu am nicio analiză, dar pot să presupun că dacă nu sunt spitale construite recent după exigențele actuale... cel mai probabil spitalele construite în anii 60, 70 nu pot respecta fizic (aceste norme, n.n.). Vă dau cel mai simplu exemplu. Coridoarele trebuie să aibă o anumită dimensiune și multe spitale nu o respectă. Este una dintre cele mai mici probleme. Sau căile de evacuare. Asta e pentru că au fost construite atunci. Cum faci să lărgești un coridor? Nu ai altă șansă decât să îl faci european să îl dărâmi din nou. Sunt sute de exemple. Dacă vrem să o facem o reformă, să o facem științific, să ne uităm la norme. Care nu corespund. Nu să începem să pedepsim oamenii pentru că sistemul ne predispune la erori. Există cazuri de neglijență care dacă sunt dovedite trebuie pedepsite. Dar nimeni din sistemul sanitar, medic, asistenta, infirmeră, manager, nimeni nu își dorește dezastre. Nu este atât de neglijent. Sigur în România noi suntem cu merge și așa. Dar în sistemul sanitar toți cei pe care i-am cunoscut sunt extrem de conșțtiincioși și riguroși.

- Spitalele Covid 19 au facut provizii de oxigen. Cum se depozitează oxigenul în siguranță?

Sunt norme ISCIR. Oxigenul nu se ține. Există spitale care au instalații de distribuire a fluidelor medicale. Sunt într-un fel. Cum suntem și noi la Spitalul de Pneumoftiziologie. Care au stații de oxigen. Instalația are mai mulți factori de protecție. Oxigenul este produs într-o fabrică aflată în afara clădirii. Mai există zone în care se folosesc concentratoarele de oxigen care folosesc multă energie electrică care supraîncarcă rețeaua electrică. Mai sunt tuburi de oxigen. Depinde de tipul spitalului. Oxigenoterapia la patul bolnavului este destul de bine reglementată. Aici sunt norme foarte clare.

- Balș e nava amiral, cel mai bine aprovizionat, dotat spital anticovid. Dacă la Balș se întâmplă asta, ce putem spune despre spitalele din provincie?

O nenorocire se poate întâmpla oricând la orice spital care este predispus la eroare. Nu fac declarații panicarde. Este foarte important să avem implementat în minte, să ne uităm că este responsabilitatea tuturor. Nu numai cel de la PSI. Fiecare, de la infirmieră, la medicul șef. Să nu plecăm fără să scoatem din priză aparatele. Să respectăm normele. Sunt norme simple care nu trebuie să le luăm în ușor. Dezastrele se întâmplă rar și avem tendința să luăm în ușor aceste reguli. Doctorul Vasile Cepoi are dreptate când a spus că dacă te uiți la toți itemii de acreditare ai răspunsul la toate normele pe care trebuie să respecte spitalele. Așa este. Trebuie să începem să le facem. Schimbarea vine odată cu omul din oglindă și cu schimbarea și modificarea mediului care predispune la eroare. Unde sunt erorile? De acolo trebuie plecat și reconstruit sistemul sanitar.

- Fără fonduri putem face ceva? E o decizie politică?

Este adevărat. Aceste lucruri nu le putem influența dar să fim mai conștienți putem. Să spunem lucrurile acestea putem. Să cerem expertiză pentru clădiri putem. Această țară din păcate este construită pe sistem de pedeapsă - asta face ca toate joburile să fie defensive. Ca și medicina care a devenit defensivă. Nu fac, nu cer că o să închidă spitalul. Dacă ăsta este scopul transmis de autorități este unul greșit. Să vrem să identificăm greșelile este cel mai important lucru pentru că de la ele plecăm. Dacă nu vrem să le identificăm de frică că o să ne închidă. Nu pot închide tot sistemul sanitar. Trebuie să plecăm de undeva. Momentul zero. Ce e cu spitalele astea. Nevoie de spitale există. Nu putem închide Spitalul de Pneumoftiziolofoe. Unde se duc bolnavii? Dar putem evalua. Costă mai mulți bani să îl reparăm decât să construim unul nou. Decât să cheltuim mai mulți bani să refuncționalizăm, facem altă clădire. Normele ISU sunt mai multe. Norme de mediu, amplasament, spitale construite în jurul blocurilor, e greu cu ambulanța iarna, nu intră. Să evaluăm toarte clădirile și facem un plan. Nu se poate schimba peste noapte. Haideți să ne propunem în următorii zece ani să avem cinci spitale pe care să le relocăm. Să fie o strategie a statului român care să nu aibă legătură cu factorul politic și să fie îmbrățișată de toți. Dacă țara își asumă un plan strategic, îl va urma. Nu are legătură cu cine e vremelnic la conducere.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Mai bine spus nu se poate.
    • Like 0
  • Obisnuiam sa folosesc exprimarea "statul euthanasist roman" si din pacate am avut dreptate.
    • Like 0


Îți recomandăm

litoral 2021

Totul a pornit de la o simplă aluniță pe care o avea pe spate, din naștere. Mereu râdea cu părinții ei - era alunița după care o puteau recunoaște imediat, în cazul în care ar fi pierdut-o pe malul mării. (Foto: Rob Wilkinson / Alamy / Alamy / Profimedia)

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Echipa de fericire

„Am tras de mine cât am putut și la 11 și 50 de minute știu că a venit pe lume Teodor. I-am auzit pentru prima dată glasul, l-am simțit pe pieptul meu, i-am văzut pielea, am știut că i s-a pus sângele în mișcare... că a venit pe lume, de fapt”- Alexandra povestește zâmbind cele mai intense 40 de minute din viața ei.

Citește mai mult

Silvia Demeter

Acel grajd avea să capete, în doi ani, o nouă funcțiune - living, dining și bucătărie în ceea ce avea să devină, prin măiestria arhitectei, reședința de vară a Prințului Charles. Totul cu un mesaj – păstrarea tradiției, salvarea patrimoniului arhitectural din zonele rurale ale României. Foto opiniatimisoarei.ro

Citește mai mult