Sari la continut

Află ce se publică nou în Republica!

În fiecare dimineață, îți scrie unul dintre autorii fondatori ai platformei. Cristian Tudor Popescu, Claudiu Pândaru, Florin Negruțiu și Alex Livadaru sunt cei de la care primești emailul zilnic și cei cărora le poți trimite observațiile, propunerile, ideile tale.

Medicul pneumolog Radu Crișan Dabija, după ce a văzut incendiul de la Balș: Niciun spital din România, cu mici excepții, nu mai corespunde din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului

Dr. Radu Crișan

Foto: observator.news

Doctorul Radu Crișan Dabija, șeful secției de pneumologie de la spitalul din Iași, aflat în prima linie în lupta covid, vorbește, într-un interviu exclusiv pentru Republica.ro, despre limita de rupere a sistemului sanitar din România, unde un incendiu precum cel de la Piatra Neamț sau de la Matei Balș se poate întâmpla oricând. Motivul? Infrastructura spitalicească a ieșit din perioada de garanție, iar măsurile de siguranță sanitară nu pot fi respectate nicăieri. Altfel spus, pacienții intră în spital pe propria răspundere și propriul risc. „Pentru că toate spitalele din România, cu mici excepții, nu mai corespund din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului, explică medicul.

- Domnule doctor, maternitatea Giulești, Piatra Neamț, Balș - care e punctul comun al acestor incendii?

Toate clădirile în care activează spitalele din România sunt din punct de vedere al funcționalității perimate. Sunt documentații europene, sunt studii făcute care arată că după 50 de ani clădirile trebuie refuncționalizate. Ca să fie refuncționalizate,  fie spitalele trebuie mutate în altă parte, fie puse la punct prin alte metode. Aceste evenimente (precum incendiul de la Balș, n.n.) se întâmplă rar, dar la noi din păcate mai des în ultima vreme. Pentru că se întâmplă rar, tendința societății este să le uite. Dar ea trebuie să fie în mintea tuturor. Pentru că toate spitalele din România, cu mici excepții, nu mai corespund din punct de vedere al protecției pacienților și a personalului. Altele sunt nevoile din societate. Trebuie făcută o auditare corectă a acestor clădiri din punct de vedere al siguranției, din punct de vedere ISU. Ele trebuie propuse fie pentru relocare, fie pentru refuncționalizare. Este un efort important pentru statul român, dar este singura metodă prin care putem cu certitudine să înlăturăm dezastrele. Și reinstruirea periodică a personalului, a normelor ISU. Suntem din păcate o țară reactivă și nu proactivă. Căutăm imediat vinovați să-i pedepsim. Dar nu înțelegem că o eroare, dacă apare, de cele mai multe ori apare pentru că mediul, sistemul predispune la eroare. Dacă dăm afară pe unul și punem pe altul va face aceeași greșeală pentru că este predispus să o facă. Din cauza condițiilor. Sunt lucruri clare care țin de managementul calității în sănătate.

- Cum ar trebui să fie normele de securitate moderne în spitale?

Sunt norme europene. Eu nu sunt specialist, dar sunt norme europene. Am găsit o carte propusă de Comisia de la Bruxelles în care se spun lucrurile astea. Noi nu reinventăm roata. Trebuie doar să căutăm dovezile științifice, pentru că orice reformă se face cu experți, academic. Toate lucrurile acestea sunt transparente. Se vor găsi lucruri scalabile la spitale construite în UE și care ne pot inspira.

- Revin la ce ați spus: câte spitale respectă aceste norme moderne?

După cum vă spuneam. Nu am nicio analiză, dar pot să presupun că dacă nu sunt spitale construite recent după exigențele actuale... cel mai probabil spitalele construite în anii 60, 70 nu pot respecta fizic (aceste norme, n.n.). Vă dau cel mai simplu exemplu. Coridoarele trebuie să aibă o anumită dimensiune și multe spitale nu o respectă. Este una dintre cele mai mici probleme. Sau căile de evacuare. Asta e pentru că au fost construite atunci. Cum faci să lărgești un coridor? Nu ai altă șansă decât să îl faci european să îl dărâmi din nou. Sunt sute de exemple. Dacă vrem să o facem o reformă, să o facem științific, să ne uităm la norme. Care nu corespund. Nu să începem să pedepsim oamenii pentru că sistemul ne predispune la erori. Există cazuri de neglijență care dacă sunt dovedite trebuie pedepsite. Dar nimeni din sistemul sanitar, medic, asistenta, infirmeră, manager, nimeni nu își dorește dezastre. Nu este atât de neglijent. Sigur în România noi suntem cu merge și așa. Dar în sistemul sanitar toți cei pe care i-am cunoscut sunt extrem de conșțtiincioși și riguroși.

- Spitalele Covid 19 au facut provizii de oxigen. Cum se depozitează oxigenul în siguranță?

Sunt norme ISCIR. Oxigenul nu se ține. Există spitale care au instalații de distribuire a fluidelor medicale. Sunt într-un fel. Cum suntem și noi la Spitalul de Pneumoftiziologie. Care au stații de oxigen. Instalația are mai mulți factori de protecție. Oxigenul este produs într-o fabrică aflată în afara clădirii. Mai există zone în care se folosesc concentratoarele de oxigen care folosesc multă energie electrică care supraîncarcă rețeaua electrică. Mai sunt tuburi de oxigen. Depinde de tipul spitalului. Oxigenoterapia la patul bolnavului este destul de bine reglementată. Aici sunt norme foarte clare.

- Balș e nava amiral, cel mai bine aprovizionat, dotat spital anticovid. Dacă la Balș se întâmplă asta, ce putem spune despre spitalele din provincie?

O nenorocire se poate întâmpla oricând la orice spital care este predispus la eroare. Nu fac declarații panicarde. Este foarte important să avem implementat în minte, să ne uităm că este responsabilitatea tuturor. Nu numai cel de la PSI. Fiecare, de la infirmieră, la medicul șef. Să nu plecăm fără să scoatem din priză aparatele. Să respectăm normele. Sunt norme simple care nu trebuie să le luăm în ușor. Dezastrele se întâmplă rar și avem tendința să luăm în ușor aceste reguli. Doctorul Vasile Cepoi are dreptate când a spus că dacă te uiți la toți itemii de acreditare ai răspunsul la toate normele pe care trebuie să respecte spitalele. Așa este. Trebuie să începem să le facem. Schimbarea vine odată cu omul din oglindă și cu schimbarea și modificarea mediului care predispune la eroare. Unde sunt erorile? De acolo trebuie plecat și reconstruit sistemul sanitar.

- Fără fonduri putem face ceva? E o decizie politică?

Este adevărat. Aceste lucruri nu le putem influența dar să fim mai conștienți putem. Să spunem lucrurile acestea putem. Să cerem expertiză pentru clădiri putem. Această țară din păcate este construită pe sistem de pedeapsă - asta face ca toate joburile să fie defensive. Ca și medicina care a devenit defensivă. Nu fac, nu cer că o să închidă spitalul. Dacă ăsta este scopul transmis de autorități este unul greșit. Să vrem să identificăm greșelile este cel mai important lucru pentru că de la ele plecăm. Dacă nu vrem să le identificăm de frică că o să ne închidă. Nu pot închide tot sistemul sanitar. Trebuie să plecăm de undeva. Momentul zero. Ce e cu spitalele astea. Nevoie de spitale există. Nu putem închide Spitalul de Pneumoftiziolofoe. Unde se duc bolnavii? Dar putem evalua. Costă mai mulți bani să îl reparăm decât să construim unul nou. Decât să cheltuim mai mulți bani să refuncționalizăm, facem altă clădire. Normele ISU sunt mai multe. Norme de mediu, amplasament, spitale construite în jurul blocurilor, e greu cu ambulanța iarna, nu intră. Să evaluăm toarte clădirile și facem un plan. Nu se poate schimba peste noapte. Haideți să ne propunem în următorii zece ani să avem cinci spitale pe care să le relocăm. Să fie o strategie a statului român care să nu aibă legătură cu factorul politic și să fie îmbrățișată de toți. Dacă țara își asumă un plan strategic, îl va urma. Nu are legătură cu cine e vremelnic la conducere.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Mai bine spus nu se poate.
    • Like 0
  • Obisnuiam sa folosesc exprimarea "statul euthanasist roman" si din pacate am avut dreptate.
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult