Foto: Getty Images
Un studiu realizat pentru habits by Republica a arătat că românii preferă o temperatură mai ridicată în casă decât alți europeni - 22 de grade Celsius. Medicul Vasi Rădulescu, cunoscut pentru inițiativele sale de educație sanitară, spune că o temperatură ceva mai scăzută, mai ales în timpul nopții, poate avea beneficii pentru sănătate. „Aici studiile ne arată ceva foarte interesant: creierul se simte mai bine la temperaturi de 18-19 grade, iar procese fundamentale pentru sănătate, cum ar fi somnul, se derulează optim când e ceva mai frig în dormitor. Mulți pur și simplu nu concep să aibă 18 grade C în dormitor - e în regulă, dar putem coborî un pic temperatura pentru a observa ce se întâmplă cu somnul. Dacă e mai odihnitor (și știința asta ne arată), nu riscăm nimic la capitolul sănătate, din contră. Încă avem mituri cum ar fi virozele făcute la frig - e bine să ni le scoatem din cap”, explică Vasi Rădulescu.
Însă nu este nimic în neregulă să preferi o temperatură mai ridicată. „Temperatura ambientală e simțită destul de subiectiv. Sunt oameni care se simt mai bine când e ceva mai frig, dar sunt și oameni friguroși, care preferă să țină acasă 24-25 de grade, chiar mai mult. Aș recomanda să nu exagerăm în nicio direcție, să ne lăsăm corpurile să se și adapteze, dar să respectăm și diferitele doleanțe ale membrilor familiei (putem utiliza inclusiv termostate pentru temperaturi particularizate)”, spune el.
Mai jos, interviul pe larg.
Potrivit unui studiu comandat de Habits by Republica, cei mai mulți români din orașe se simt bine la o temperatură a locuinței de 22 de grade Celsius. Care este temperatura optimă în casă?
Nu există o temperatură ambientală optimă din punct de vedere al sănătății, din moment ce avem capacități avansate de adaptare și ne putem menține temperatura corpului între limitele considerate normale, adică 36.2 și 37.5 grade Celsius, în așa-numita homeostazie. Corpul produce constant căldură și o utilizează pentru a rămâne între acele limite - uneori, în medii foarte calde, avem nevoie chiar de mecanisme de răcorire (transpirație, ventilație cu gura deschisă, apelare la mijloace externe cum ar fi trecerea într-un mediu mai rece). Discuția nu e deloc simplă și deschide mai multe drumuri. Cu cât vom sta, să zicem, mai aproape de o jumătate a temperaturii corpului (undeva pe la 18-20 de grade C), cu atât îi va fi mai ușor hipotalamusului să țină homeostazia. Vom trăi într-o zonă de confort (societatea modernă a permis accesul la încălzirea și răcorirea locuințelor pentru mare parte din populație), dar vom diminua și procesele normale de adaptare ale corpului. Este indicat să nu trecem în medii care nu ne mai oferă provocări, având totul reglat perfect. Există un feedback continuu cu lumea înconjurătoare și procese ample de adaptare (imunitatea se optimizează tocmai din interacțiuni cu ce e în jur).
Temperatura ambientală e simțită destul de subiectiv. Sunt oameni care se simt mai bine când e ceva mai frig, dar sunt și oameni friguroși, care preferă să țină acasă 24-25 de grade, chiar mai mult. Aș recomanda să nu exagerăm în nicio direcție, să ne lăsăm corpurile să se și adapteze, dar să respectăm și diferitele doleanțe ale membrilor familiei (putem utiliza inclusiv termostate pentru temperaturi particularizate).
Care este temperatura optimă pentru somnul din timpul nopții?
Aici studiile ne arată ceva foarte interesant: creierul se simte mai bine la temperaturi de 18-19 grade, iar procese fundamentale pentru sănătate, cum ar fi somnul, se derulează optim când e ceva mai frig în dormitor. Mulți pur și simplu nu concep să aibă 18 grade C în dormitor - e în regulă, dar putem coborî un pic temperatura pentru a observa ce se întâmplă cu somnul. Dacă e mai odihnitor (și știința asta ne arată), nu riscăm nimic la capitolul sănătate, din contră. Încă avem mituri cum ar fi virozele făcute la frig - e bine să ni le scoatem din cap. 18-19 grade nu vor face rău nimănui, ci vor stimula fenomene absolut normale. Atenție și la umiditatea aerului - avem nevoie de o umiditate de aproximativ 55%, iar caloriferele sau alte surse de încălzire vor usca aerul, îngreunând respirația. Putem folosi recipiente cu apă sau dispozitive speciale care umidifică aerul din cameră.
Nu riscăm să răcim dacă stăm la 19-20 de grade în casă?
Nu, nu răcim. Ca să răcim e nevoie de prezența unui virus, iar pandemia ne-a arătat că virusurile circulă mai ales de la om la om. Vom răci mai repede într-un mediu cald și prost ventilat, cu alți oameni respirând aer, decât într-un mediu mai rece, bine aerisit, fără persoane evident bolnave sau doar purtătoare de virus. Ca un exemplu pur personal, menționez că alerg în parc aproape zilnic, inclusiv atunci când sunt temperaturi cu minus. Nu am răcit niciodată așa.
Așa cum frigul are efecte nocive asupra sănătății, există vreun efect negativ pe termen lung dacă temperatura în casă e prea ridicată?
Frigul nu e neapărat nociv pentru sănătate. Expunerea rațională la frig (ne vom proteja corespunzător îmbrăcați și vom evita temperaturile foarte scăzute) este absolut normală și corpul face față fără probleme, chiar optimizându-și imunitate. Persoanele cu probleme cardiace vor avea prudență în plus, pentru că frigul le agravează afecțiunile. Orice om cu anumite diagnostice cunoscute va primi informații relevante de la medic, dar în rest nu are sens să ne speriem prea tare de frig.
Trecând la partea cu temperatura prea mare, discuția e iarăși legată de mecanismele normale de homeostazie. Ținând cont de faptul că producem continuu căldură prin arderile celulare, cu cât va fi mai mare temperatura ambientală, cu atât mai greu ne va fi să păstrăm un echilibru. Vom transpira abundent, vom hiperventila, vom căuta metode de răcorire.
Are bebelușul nevoie de căciuliță în casă? Cum ar trebui să fie îmbrăcați copiii mici în locuință și care este temperatura ambientală cea mai bună pentru ei?
Există încă moda aceasta hiperprotectivă la copii, precum și foarte multe mituri care din păcate sunt încă promovate și crezute ca având substrat real. Copiii sunt înfășați, ținuți cu păturici, cu căciulițe, feriți de curent (suntem principala nație trasă de curent, să nu uităm asta), protejați până la extremă de pericole de cele mai multe ori închipuite. 23 de grade în cameră, cu o umiditate potrivită, cu aerisirea zilnică a casei, cu capul gol, cu hăinuțe cât mai comode reprezintă condiții optime pentru orice bebe. La fel, nu e nevoie să le punem zece straturi de haine, cinci fulare și șapte căciuli atunci când îi scoatem afară. Copiii mici au un metabolism mult mai accelerat - sunt în fază grăbită de creștere, iar ei se pot adapta foarte bine la frig. Îi vom îmbrăca în ton cu vremea, fără să exagerăm din dorința de a-i proteja în plus.
Care ar fi câteva obiceiuri sănătoase pe care e bine să le ai în timpul iernii?
Conceptul de obicei sănătos e foarte simplu în teorie și greu atunci când trecem la practică. Sănătate înseamnă să ne verificăm constant la medicul nostru (puțini o fac). Sănătate înseamnă să mâncăm moderat și diversificat pe toată perioada anului, bucurându-ne de mâncare și ajutându-ne de ea pentru a trăi frumos, fără excese. Sănătate înseamnă că facem mișcare măcar 45 de minute, de trei ori pe săptămână. Să punem preț pe somn și să reușim să dormim șapte-opt ore în fiecare noapte. Să ne expunem la lumină și soare (sunt zile însorite și iarna, iar asta ne ajută din două puncte de vedere - cu producerea de vitamină D, dar și cu echilibrarea axului optico-melatoninic, adică reglarea ciclului somn-veghe). Ne vom hidrata bine cu băuturi la temperatura camerei sau ceva mai calde, evitându-le pe cele cu zahăr. Vom fi prudenți la alcool, inclusiv de sărbători. Vom aerisi casa în fiecare dimineață. Vom păstra o umiditate optimă, pentru a evita uscarea mucoaselor respiratorii. Ne putem plimba pe afară, chiar juca cu zăpada.
Aerisirea zilnică a casei, în fiecare dimineață, ar fi bine să devină regulă. Mulți nu aerisesc din minimum două motive: să nu piardă căldura și să nu fie trași de curent. Un mediu cald, prost ventilat e mai aducător de boală decât unul mai rece, excelent aerisit. Trasul de curent este evident un mit care nu are un substrat fiziopatologic. Medicii nu cunosc nicio boală dată de acest curent, inamicul nevăzut numărul unul ca generator de afecțiuni (dureri de cap, dinți, urechi, oase, rinichi, practic orice organ sau sistem va fi afectat). Cu cât ne temem de astfel de lucruri intrăm și-n veriga nocebo, adică o construcție a efectelor negative de către creier, exact opusul lui placebo. Cu cât suntem mai relaxați și bine informați, cu atât mai bine va fi și pentru sănătate.
Legat de curent, cât de frecvent ai întâlnit pacienți care se plâng de această suferință națională?
Apar constant oameni trași de curent. Am avut o pacientă care era ferm convinsă că a făcut cancer de la curent. Medicul are datoria să explice simplu omului, pe înțelesul lui, cum stau lucrurile. Din păcate, dincolo de orice autoritate, e greu să schimbi niște percepții. Eu mai glumesc cu acest curent și am ajuns cunoscut ca adversar al lui, dar în medicină nu trecem în registrul ilar, ci încercăm să rezolvăm lucrurile, săpând desigur în adevăratele cauze ale afecțiunii. Ducem o mare bătălie cu informarea defectuoasă a populației largi. Nu investim suficient în sănătate, în educație sanitară, în prevenție. Și din păcate ne trezim nevoiți să investim apoi prea mult, timp, bani, durere, tară psihică, în boală.
La ce temperatură stai tu în casă?
Cam 22 de grade. Iar noaptea dorm excelent la 19 grade Celsius.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.