Sari la continut
Republica
Sustenabilitate

Studiu habits by Republica: suntem mai „friguroși” decât ceilalți europeni - care este temperatura la care românii se simt confortabil iarna, în case; spre deosebire de ardeleni, bucureștenii preferă dușurile fierbinți, deși nu prea au parte de ele

Ansamblu rezidențial

photo icon Ansamblu rezidențial

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru habits by Republica de Unlock Research. În comparație cu francezii, românii din mediul urban au nevoie de două grade în plus pentru a se simți confortabil în locuințe, în comparație cu germanii de un grad și ceva, iar față de austrieci sau elvețieni de aproximativ jumătate de grad în plus. În timp ce temperatura din locuințele britanicilor este, de obicei, în sezonul rece, de circa 18-19 grade Celsius, temperatura medie înregistrată la interior în Polonia este de 22 de grade Celsius.

Habits by Republica, platforma care deschide conversația despre obiceiurile sănătoase pentru oameni și comunitate, s-a lansat astăzi cu un studiu despre consumul casnic. Acesta vorbește despre cât de eficiente din punct de vedere energetic sunt locuințele din România, câtă apă consumă, în medie, locuitorii din mediul urban și cum apa fierbinte reprezintă un deziderat mai curând în București decât în alte orașe ale țării.

În timpul cercetării, 600 de locuitori din orașe mici, medii și mari din România - un eșantion reprezentativ la nivel național, potrivit Unlock Research, au fost întrebați dacă măsoară temperatura în locuințe. Cei 90% care au răspuns „da” au fost întrebați, mai departe, care este temperatura la care se simt confortabil, atât ei cât și celelalte persoane din gospodărie. 3% dintre dintre cei chestionați au răspuns sub 20 de grade, 11% - 20 de grade, 19% - 21 de grade, 27% - 22 de grade, 20% - 23 de grade, 10%- 24 de grade, iar 10% - 25 de grade și peste, media răspunsurilor fiind de 22 de grade Celsius.

Temperaturile din studiu sunt cele pe care respondenții le consideră dezirabile, însă ele nu reflectă neapărat situația reală din apartamentele românilor, spune Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research. „70% dintre respondenți declară că au centrale termice, așadar pot avea control asupra temperaturii din locuințe. Însă 16% dintre ei, marea lor majoritate din București, din urbanul mare, sunt racordați la sistemul comun de încălzire și sunt dependenți de temperatura din rețea”, declară ea. 

Ridicarea cu un grad a temperaturii din locuință poate crește cu 7% consumul de energie

În ultima vreme, există în Europa o preocupare din ce în ce mai mare în legătură cu impactul încălzirii locuinței, atât asupra mediului, cât și asupra finanțelor personale. În Franța, de pildă, agenția care se ocupă de problemele de mediu și energie atrage atenția că ridicarea cu un grad a temperaturii din locuință poate crește cu 7% consumul de energie, în timp ce în Polonia un distribuitor de energie militează pentru menținerea, din rațiuni de mediu, a unei temperaturi de 20 de grade la interior. Societățile sunt din ce în ce mai atente la risipa energetică și există un proces de educare a oamenilor cu privire la acest aspect.

Însă, tot în țările europene găsim recomandări și chiar reglementări legate de temperaturile minime din case. În Germania, de pildă, între 1 octombrie și 30 aprilie, proprietarii sunt obligați să le asigure chiriașilor o temperatură între 20 și 22 de grade în timpul zilei și de cel puțin 18 grade în timpul nopții. Dacă temperatura scade în casă sub 18 grade vreme de 2 zile, proprietarul este obligat să pornească căldura, indiferent de anotimp. Dacă scade brusc sub 16 grade, trebuie să o pornească imediat. 

Câtă apă consumă românii

Un alt aspect important, atât din punct de vedere al bunăstării personale, cât și al impactului asupra mediului, îl reprezintă consumul de apă. Persoanele intervievate în cadrul studiului comandat de habits by Republica au declarat că utilizează în medie, în gospodărie, 10 metri cubi de apă într-o lună, dintre care cea mai mare parte (44%) este folosită pentru duș sau baie, 32% pentru spălatul rufelor și 14% pentru spălatul vaselor. În ceea ce privește apa caldă, cercetarea nu conține date care să ne spună dacă românii din orașe au acces la temperatura dorită imediat ce au atins robinetul sau dacă trebuie să o lase să curgă înainte, ceea ce ar influența cantitatea totală utilizată.

Un alt studiu, realizat de această dată la nivel european, situa România între statele cu un consum rezonabil de apă, mai scăzut decât media, o situație similară fiind înregistrată și în alte țări din centrul și estul Europei. Însă, pe de altă parte, România are cea mai redusă acoperire a rețelei de apă și canalizare din UE.

89% dintre cei care au răspuns în cadrul cercetării habits by Republica spun că preferă, în sezonul rece, să facă duș sau baie cu apă caldă, iar 28% dintre aceștia chiar cu apă fierbinte, în timp ce 11% aleg apa la temperatura corpului nici prea caldă, nici prea rece. Potrivit autorilor studiului, preferința pentru apa fierbinte este mai degrabă înregistrată în urbanul mare din Muntenia, respectiv București, în rândul femeilor cu copii, în timp ce bărbații din Ardeal se mulțumesc, mai degrabă, cu apa caldă.

630 de lei costul utilităților. Doar 36% dintre locuințe dețin un certificat de eficiență energetică

În lunile de iarnă, costul mediu al utilităților, în care sunt incluse electricitatea și apa, ajunge, în mediul urban, la 630 de lei, din care pentru încălzire se duc 350 de lei, un procent semnificativ din bugetul unei familii de la oraș. 

Majoritatea românilor din orașe se declară nemulțumiți de situația încălzirii din locuințele lor și caută soluții atât pentru diminuarea pierderilor de căldură, cât și pentru a-și scădea facturile. Pe de altă parte, doar 36% dintre locuințe dețin un certificat de eficiență energetică - 42% din gospodării nu dețin certificat energetic, iar 23% dintre respondenți nu știu dacă dețin un astfel de document.

87% dintre respondenți cred că locuințele lor pierd căldură - pe la ușile care dau în exterior, pe la ferestre, prin pereți, balcon, tavan sau podea, și își propun să îmbunătățească acest aspect.

91% vor să ia măsuri pentru a-și scădea costurile de încălzire - să facă lucrări de izolare sau reabilitate (64%), să renegocieze contractul cu furnizorii (34%), ori să scadă temperatura cu câteva grade. Iar 81% au de gând să facă economii la cheltuielile cu utilitățile.

„La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele”

„87% din respondenți sunt conștienți că pierd căldură, că locuința nu este optimizată din punct de vedere energetic. La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele, pentru că, optimizând resursele, banii care rămân pot fi folosiți mult mai înțelept și viața lor poate fi mult mai solidă, mult mai sănătoasă. E foarte important de înțeles că sustenabilitatea în România trebuie văzută mai degrabă ca un demers personal de întărire a siguranței tale personale. Trebui să îi spui omului că, dacă optimizezi casa, dacă îți optimizezi cheltuielile, practic poți fi mult mai sănătos financiar. Sustenabilitatea este despre sănătatea ta. 87% dintre români sunt foarte conștienți că există loc de îmbunătățire. 91% ar vrea să facă ceva pentru a scădea cheltuielile cu încălzirea, 81% vor să facă ceva pentru a scădea cheltuielile de întreținere a casei. Asta înseamnă că există loc de creștere pe partea de educație. E un loc enorm pentru educație, există motivație intrinsecă, este pentru avantajul tău personal”, este de părere Adina Vlad.

Dorința oamenilor de a-și folosi mai bine resursele pentru a trăi mai bine ar putea face, în timp, ca sustenabilitatea să se transforme dintr-un cuvânt folosit în rapoartele de CSR într-o realitate care are legătură cu viața lor.

Aici puteți accesa studiul realizat pentru habits by Republica de Unlock Research:

Habits by Republica: Raport - Societatea Omului Sanatos by Claudiu Pandaru on Scribd

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Aurel V. check icon
    Frigurosi sau nu oameni vor sa le fie cat mai cald si mai bine. Nu importa diferentierile de orice natura, astfel ca-i normal sa ai o stare de bine chiar si un confort caloric. Dar tine aceasta doar de sine, categoric nu. Sunt atatia factori influenti si atatea comportamente determinate de conditii realiste sau alterate de vicii incat nu poti fi categoric in vreun fel sau altul.
    Nivelul de trai costa si el si este determinat adesea si de atitudinea si responsabilitatea decidentilor.
    Uitati un fapt divers, informativ in domeniu, cat de cat tangential. O discutie cetateneasca intre bucuresteni surprinsa astazi.
    - Sti ca la colt se sapa din nou o groapa sa repare conducta magistrala de termoficare?
    - Dar n-au reparat-o chiar ieri in acelasi loc si au astupat groapa.
    - Ba da, dar azi escaveaza din nou ca sa schimbe iar aceiasi conducta si se pare ca muncitorii asa au primit dispozitie ca nu ar sti ca s-a defectat din nou, chiar daca la reparatie au folosit un segment de conducta uzat. Adevar adevarat, pe surse.
    • Like 0
  • Mda.... Autorii pierd din vedere cineva lucruri: 1. oamenii sunt diferiți, deci temperatura în case va fi diferită. Am înțeles ca s-a făcut o medie, dar sa tot Bati timpii cum ca noi suntem mai friguroși da impresie de proasta creștere a autorilor; 2. reabilitarea termică a locuințelor - cum procedezi dacă ai făcut reabilitarea termică, dar tot plătești mult pentru energie? Întrerupi caldura? 3. "Trebui să îi spui omului că, dacă optimizezi casa, dacă îți optimizezi cheltuielile, practic poți fi mult mai sănătos financiar" - citat din scrierea de mai sus. Nu mai spuneți! Credeți voi ca omul nu știe? Am văzut la TV o emisiune, în care autorii făcuseră un sondaj: cit la suta din venituri sunt cheltuite pentru energie? Sondaj făcut cu romanii din diverse tari : Germania, Austria, SUA, Cehia...., și cu venituri diverse. Pai cifra era între 5-7%. Atunci despre ce vorbim? Despre 'studiul' făcut de obiceiuri de Republica?
    • Like 1
    • @ Nicolae Condrea
      Eu zic că deja România a pornit hotărâtă în cursa reducerii consumurilor energetice, prin cele mai importante orașe ale țării- București și Timișoara- unde nefericiți concetățeni sunt subiect a incompetenței strigătoare la cer a administratorilor teritoriali
      În loc de căldură în case ,școli, birouri și spitale, *...primesc pe țeavă_ferm și logic- buletinul meteorologic : La munte, ninge; la mare, ninge; la vară....ninge !* by Alexandru Andrieș
      • Like 1
  • Păi dacă în Germania proprietarii trebuie să asigure în locuințele cu chirie temperaturi între 20 și 22 °C ziua și 18 °C noaptea, de aici rezultă că ori temperaturile interioare din România ceaușist-deviaționistă de odinioară erau normale și europene, ori actuala legislație germană este strâmbă, elaborată în interesul burgheziei exploatatoare, al mafiei bandiților și speculanților care trăiesc o viață de huzur fără a munci ei înșiși, din chiriile percepute de la cei ce muncesc, chirii pe care mafioții imobiliari le majorează aproape după bunul plac, ajungând să fie din ce în ce mai mari. Nu e de mirare că tot mai multă lume în Germania își dorește naționalizarea locuințelor cu chirie, spre a fi deținute de Stat și nu de mari firme private bandite și speculante gen Deutsche Wohnen & Co. În Berlin s-a desfășurat un referendum valid pe tema asta, simultan cu alegerile din 26 septembrie 2021, în cadrul căruia poporul a votat cu o majoritate de aproape 60 % pentru naționalizare. Baza legală este art. 15 din Constituția Republicii Federale Germania. Dar na, Germania e țară europeană normală și democratică, unde poporul știe ce drepturi are și unde există partide care apără și susțin drepturile și interesele poporului: Partidul Stângii - DIE LINKE și Alianța 90/Verzii, plus sindicate mari, în frunte cu IG Metall! La noi în etern înapoiata Românie nu există niciun partid parlamentar care să susțină o astfel de naționalizare. Foarte rău!
    • Like 0
    • @ Ovidiu Jurj
      nu au fost normale in perioada comunista, aveam cu greu 16 grade in case si asta pt ca puneam radiatoare in priza si paturi in geam si sticle cu apa in pat cu noi, iar geamurile si usile de calitate proasta faceau confortul termic si mai mic.
      • Like 1
  • Vad ca s-a inceput a se "recomnda" cate grade "trebuie" sa ai in apartament si sa fie criticat "cel ce indrazneste" sa vrea sa stea in casa cat mai confortabil. Ni se exemplifica cum cetatenii altor state stau la 18 grade celsius.. Am mai auzit, in vremurile "de trista amintire" cum "tatucul poruncea" sa fie in apartamente 18 grade. Stiu, din surse sigure, cum in vremea aceea, o echipa de filmare, care facea un reportaj din locuinta aluia, se sufoca, la propriu in locuinta respectiva de caldura, toate termometrele fiind blocate pe 18 grade, in realitate fiind mult mai multe. Nimeni nu are dreptul sa impuna la ce temperatura sa locuiesti, pe timp de iarna. Aceasta difera in functie de varsta, boli, activitati desfasurate. Nu-i poti cere unui batran, eventual cardiac, unui copil mic sa stea la o asemenea temperatura. O temperatura optima, placuta este pe la 23-24 grade, in functie de temperatura exterioara. Mai ales daca locuiesti la bloc din prefabricate sau la ultimul etaj. Anveloparea facuta la noi este egala cu zero. Daca ai frig in casa se mentine frigul, daca ai ceva caldura se mentine acea caldura, atata timp cat se furnizeaze cadura. Este pe pricipuil termosului. La noi s-au tinut in frig, intentionat, locatarii, din rea vointa si neglijenta crasa a celor responsabili cu livrarea caldurii. Sistemul de termoficare a fost suprasolicitat prin construirea tot mai multor blocuri racordate la un sistem de termoficare subdimensionat si prin degradarea lui de-a lungul anilor. Responsabilii cu gospodarirea urbelor au neglijat acest aspect, mai grav au deturnat banii catre alte activitati, in parte inutile. Vezi bucurestiul unde s-au inmultit bisericile prin alocarea de catre primari, toti, banilor in buzunarele popilor nu catre reparatii urgente, constructii de spitale si altele, mult mai importante decat bisericile. Radetul a furat cu nerusinare, din anul 1980 pana in prezent, din buzunarele bucurestenilor, acoperiti de autoritati, nedand nimic sau mai nimic. In tara, localitati intregi erau bransate la fabrici, uzine ce azi au disparut, distruse cu buna stiinta de catre autoritatile statului. Mii de locuinte au ramas fara nicio sursa de incalzire. Intr-o tara facuta praf de hotii de la conducere nu ai dreptul sa vii acum si sa scumpesti abuziv si fara limita energia, sa dai livrarea ei pe mana unor derbedei jefuitori si sa impui norme de incalzire. Stiu, suntem dependenti de criminalii rusi ce se "joaca" dupa bunul plac cu livrarea energiei, cu pretul acesteia. Dar se tot spune ca romania are resurse. De ce statul roman nu se foloseste de ele? Nu au voie de la noii stapani? Conditiile de viata, in toate privintele, se degradeaza de la un an la altul la noi. Decidentii oare locuiesc in aceleasi conditii ca marea masa a populatiei? Ni se tot falfaie amenintarea cu schimbarea climei, dar asta se datoreaza intr-o mica masura activitatilor omului, care, oricum, nu poate face nimic. Ea se datoreaza ciclurilor climaterice naturale. Asta cu schimbarire climaterice am invatat-o in clasele primare. E drept, pe vremea cand se facea scoala. Deci nu daca vom trai noi prost, in frig se va salva pamantul. Nu daca vom renunta la automobile de 6-15 ani pentru "prosperitatea" fabricantilor de masini electrice inca mult timp imperfecte si foarte scumpe vom salva planeta. Sunt foarte curios cum vor reactiona statele arabe dependente de exploatarea si vanzarea petrolului, singura lor sursa de existenta?!
    • Like 1
  • calculul cheltuielilor pentru incalzire (media lor) pt bucuresti (si alte localitati cu subventie) sunt viciate (gresite):
    sunt locuinte bucurestene care beneficiaza de o subventie care acopera 2 treimi din costul real si, (mai trist) sunt ceilati bucuresteni care le platesc (indirect, prin taxe) incalzirea, vecinilor lor!!!
    cred ca aceste "anomalii" nu au fost sezizate de studiu
    • Like 0
  • Ion check icon
    23,5 grade; la 22 nu ma pot adapta, tremur.
    • Like 0
  • Felicitari Republica, Platforma arata super! Sper sa ajunga sa citeasca cat mai multi romani despre lucrurile care ne fac bine, sperand ca intr-o buna zi o sa ne facem bine noi, Romania si de ce nu planeta.
    • Like 0
  • cand am plecat din tara, pediatrul strainez ne-a zis de lasat temp la 18 gr in dormitor. Vai ce figuri ne-a facut musafirii in vizita!!! - pana nu le-am incalzit camera la 25 gr s-au plans din 15 in 15 min ca racesc. Nu, nu am racit nimeni in familie de 12 ani ...
    • Like 2
  • Nume check icon
    După anii întuneric, frig și program de apa calda a fost normal într-un fel ca o mare parte a populației sa treaca în partea cealalata și sa existe un mic "dezmăț" din punct de vedere consumuri. Problema este ca în anumite situații "dezmățul" a devenit norma. Și nu de multe ori am auzit multi oameni ca ei trebuie sa stea iarna în tricou și pantaloni scurti în casa, cu temperaturi de 24-25 de grade. Acum fiecare trebuie sa isi plătească consumurile, după posibilități cum spune romanul. De aceea cred ca aceasta avalanșa de creșteri de prețuri, care se pare ca va continua datorită faptului ca România nu are nici o strategie energetica, va transforma în bine "habits-urile" celor de la oraș și obiceiurile celor din mediul rural și mai putin grija fata de natura, sustenabilitatea și alte bla bla-uri care dau bine în comunicatele de presa când nu ai ce sa zici altceva.
    • Like 3
  • Nume check icon
    Studiul "obiceiuri de republica.ro" nu suna bine. Am înțeles...În engleza pare mai elevat, mai inteligent, mai adânc, mama ei de limba română pe care nu o mai iubim deloc. Si ne miram de ce avem analfabeți functionali atâta timp cât tot poporul hipsterist este pă engleză...
    • Like 5
    • @ Nume
      Tudor check icon
      De fapt sunt analfabeți *funcțional...
      • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult