Studiu habits by Republica: suntem mai „friguroși” decât ceilalți europeni - care este temperatura la care românii se simt confortabil iarna, în case; spre deosebire de ardeleni, bucureștenii preferă dușurile fierbinți, deși nu prea au parte de ele

22 de grade Celsius. Aceasta este temperatura pe care românii din orașe preferă să o aibă iarna în case, conform unui studiu realizat pentru habits by Republica de Unlock Research. În comparație cu francezii, românii din mediul urban au nevoie de două grade în plus pentru a se simți confortabil în locuințe, în comparație cu germanii de un grad și ceva, iar față de austrieci sau elvețieni de aproximativ jumătate de grad în plus. În timp ce temperatura din locuințele britanicilor este, de obicei, în sezonul rece, de circa 18-19 grade Celsius, temperatura medie înregistrată la interior în Polonia este de 22 de grade Celsius.

Habits by Republica, platforma care deschide conversația despre obiceiurile sănătoase pentru oameni și comunitate, s-a lansat astăzi cu un studiu despre consumul casnic. Acesta vorbește despre cât de eficiente din punct de vedere energetic sunt locuințele din România, câtă apă consumă, în medie, locuitorii din mediul urban și cum apa fierbinte reprezintă un deziderat mai curând în București decât în alte orașe ale țării.

În timpul cercetării, 600 de locuitori din orașe mici, medii și mari din România - un eșantion reprezentativ la nivel național, potrivit Unlock Research, au fost întrebați dacă măsoară temperatura în locuințe. Cei 90% care au răspuns „da” au fost întrebați, mai departe, care este temperatura la care se simt confortabil, atât ei cât și celelalte persoane din gospodărie. 3% dintre dintre cei chestionați au răspuns sub 20 de grade, 11% - 20 de grade, 19% - 21 de grade, 27% - 22 de grade, 20% - 23 de grade, 10%- 24 de grade, iar 10% - 25 de grade și peste, media răspunsurilor fiind de 22 de grade Celsius.

Temperaturile din studiu sunt cele pe care respondenții le consideră dezirabile, însă ele nu reflectă neapărat situația reală din apartamentele românilor, spune Adina Vlad, fondatoarea Unlock Research. „70% dintre respondenți declară că au centrale termice, așadar pot avea control asupra temperaturii din locuințe. Însă 16% dintre ei, marea lor majoritate din București, din urbanul mare, sunt racordați la sistemul comun de încălzire și sunt dependenți de temperatura din rețea”, declară ea. 

Ridicarea cu un grad a temperaturii din locuință poate crește cu 7% consumul de energie

În ultima vreme, există în Europa o preocupare din ce în ce mai mare în legătură cu impactul încălzirii locuinței, atât asupra mediului, cât și asupra finanțelor personale. În Franța, de pildă, agenția care se ocupă de problemele de mediu și energie atrage atenția că ridicarea cu un grad a temperaturii din locuință poate crește cu 7% consumul de energie, în timp ce în Polonia un distribuitor de energie militează pentru menținerea, din rațiuni de mediu, a unei temperaturi de 20 de grade la interior. Societățile sunt din ce în ce mai atente la risipa energetică și există un proces de educare a oamenilor cu privire la acest aspect.

Însă, tot în țările europene găsim recomandări și chiar reglementări legate de temperaturile minime din case. În Germania, de pildă, între 1 octombrie și 30 aprilie, proprietarii sunt obligați să le asigure chiriașilor o temperatură între 20 și 22 de grade în timpul zilei și de cel puțin 18 grade în timpul nopții. Dacă temperatura scade în casă sub 18 grade vreme de 2 zile, proprietarul este obligat să pornească căldura, indiferent de anotimp. Dacă scade brusc sub 16 grade, trebuie să o pornească imediat. 

Câtă apă consumă românii

Un alt aspect important, atât din punct de vedere al bunăstării personale, cât și al impactului asupra mediului, îl reprezintă consumul de apă. Persoanele intervievate în cadrul studiului comandat de habits by Republica au declarat că utilizează în medie, în gospodărie, 10 metri cubi de apă într-o lună, dintre care cea mai mare parte (44%) este folosită pentru duș sau baie, 32% pentru spălatul rufelor și 14% pentru spălatul vaselor. În ceea ce privește apa caldă, cercetarea nu conține date care să ne spună dacă românii din orașe au acces la temperatura dorită imediat ce au atins robinetul sau dacă trebuie să o lase să curgă înainte, ceea ce ar influența cantitatea totală utilizată.

Un alt studiu, realizat de această dată la nivel european, situa România între statele cu un consum rezonabil de apă, mai scăzut decât media, o situație similară fiind înregistrată și în alte țări din centrul și estul Europei. Însă, pe de altă parte, România are cea mai redusă acoperire a rețelei de apă și canalizare din UE.

89% dintre cei care au răspuns în cadrul cercetării habits by Republica spun că preferă, în sezonul rece, să facă duș sau baie cu apă caldă, iar 28% dintre aceștia chiar cu apă fierbinte, în timp ce 11% aleg apa la temperatura corpului nici prea caldă, nici prea rece. Potrivit autorilor studiului, preferința pentru apa fierbinte este mai degrabă înregistrată în urbanul mare din Muntenia, respectiv București, în rândul femeilor cu copii, în timp ce bărbații din Ardeal se mulțumesc, mai degrabă, cu apa caldă.

630 de lei costul utilităților. Doar 36% dintre locuințe dețin un certificat de eficiență energetică

În lunile de iarnă, costul mediu al utilităților, în care sunt incluse electricitatea și apa, ajunge, în mediul urban, la 630 de lei, din care pentru încălzire se duc 350 de lei, un procent semnificativ din bugetul unei familii de la oraș. 

Majoritatea românilor din orașe se declară nemulțumiți de situația încălzirii din locuințele lor și caută soluții atât pentru diminuarea pierderilor de căldură, cât și pentru a-și scădea facturile. Pe de altă parte, doar 36% dintre locuințe dețin un certificat de eficiență energetică - 42% din gospodării nu dețin certificat energetic, iar 23% dintre respondenți nu știu dacă dețin un astfel de document.

87% dintre respondenți cred că locuințele lor pierd căldură - pe la ușile care dau în exterior, pe la ferestre, prin pereți, balcon, tavan sau podea, și își propun să îmbunătățească acest aspect.

91% vor să ia măsuri pentru a-și scădea costurile de încălzire - să facă lucrări de izolare sau reabilitate (64%), să renegocieze contractul cu furnizorii (34%), ori să scadă temperatura cu câteva grade. Iar 81% au de gând să facă economii la cheltuielile cu utilitățile.

„La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele”

„87% din respondenți sunt conștienți că pierd căldură, că locuința nu este optimizată din punct de vedere energetic. La nivel de mentalitate există o extraordinar de mare deschidere a oamenilor spre a optimiza resursele, pentru că, optimizând resursele, banii care rămân pot fi folosiți mult mai înțelept și viața lor poate fi mult mai solidă, mult mai sănătoasă. E foarte important de înțeles că sustenabilitatea în România trebuie văzută mai degrabă ca un demers personal de întărire a siguranței tale personale. Trebui să îi spui omului că, dacă optimizezi casa, dacă îți optimizezi cheltuielile, practic poți fi mult mai sănătos financiar. Sustenabilitatea este despre sănătatea ta. 87% dintre români sunt foarte conștienți că există loc de îmbunătățire. 91% ar vrea să facă ceva pentru a scădea cheltuielile cu încălzirea, 81% vor să facă ceva pentru a scădea cheltuielile de întreținere a casei. Asta înseamnă că există loc de creștere pe partea de educație. E un loc enorm pentru educație, există motivație intrinsecă, este pentru avantajul tău personal”, este de părere Adina Vlad.

Dorința oamenilor de a-și folosi mai bine resursele pentru a trăi mai bine ar putea face, în timp, ca sustenabilitatea să se transforme dintr-un cuvânt folosit în rapoartele de CSR într-o realitate care are legătură cu viața lor.

Aici puteți accesa studiul realizat pentru habits by Republica de Unlock Research:

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp