Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de șapte ani. Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Melania Medeleanu, la „Descifrat”, despre legătura dintre bine și bani. „Niciodată nu am avut un venit din proiectele sociale pe care le-am susținut”

Jurnalistă și profesoară de dicție și de public speaking, Melania Medeleanu a renunțat la cariera în televiziune pentru a se dedica unor proiectele sociale care îi sprijină pe cei lăsați de multe ori prea singuri în lupta cu suferința. Într-un astfel de demers, banii capătă o altă valoare - pot schimba în bine vieți, pot îndrepta câte ceva în strâmbătatea lumii. Însă numai dacă sunt parte dintr-o investiție mai mare, bazată pe grijă, timp și implicare emoțională. Invitată la Descifrat, o inițiativă prin care BT deschide conversația pe tema unui subiect tabu: banii și cum ne raportăm la ei, Melania a vorbit despre ce înseamnă să fii bogat, dar și despre un obicei sănătos pe care încearcă să îl transmită mai departe băiețelului ei.

Întrebată ce au învățat-o banii și ce a învățat ea despre ei, Melania Medeleanu a răspuns: „Am învățat mai multe de oameni decât de la bani, banii nu m-au învățat nimic. Oamenii m-au învățat că banii pot să aducă putere, dar dacă nu știi să gestionezi puterea aia, ea poate să se întoarcă împotriva ta. Dacă având bani devii un om mai rău, atunci banii nu au valoarea potrivită. Dacă am învățat ceva despre bani, este că ar trebui să îi ai cât să te simți rezonabil, să poți să duci o viață decentă. Dacă vei obține mai mulți bani de atât, trebuie să devii un om mai înțelept, pentru că altfel puterea pe care ți-o dau banii ar putea să te distrugă, după părerea mea. Eu am crescut în Berceni, un cartier mărginaș, și îmi amintesc că nu aveam foarte mulți bani, și mergeam la liceu, la Școala Centrală. Pentru mine era ușor frustrant când ceilalți spuneau: Nu ne cumpărăm aia, aia?, iar eu aveam bani de abonament de metrou și cel mult o gogoașă. Nu-i aveam și atunci mi-am stabilit un etalon al bogăției, ce înseamnă să ai bani. Pentru mine, ce înseamnă să ai bani este să poți să mergi într-un supermarket și să poți să îți pui în coș, fără să exagerezi, dar să nu te uiți neapărat cât costă și să calculezi dacă îți ajung banii. Dacă poți să faci asta, atunci ești suficient de bogat.”

Chiar dacă băiețelul ei este prea mic pentru a înțelege valoarea banilor, Melania Medeleanu încearcă să îl învețe o chestiune fundamentală, care este baza obiceiurilor financiare sănătoase - diferența dintre a avea cu adevărat nevoie de ceva și de a vrea pur și simplu acel lucru.

Fondatoare a Asociației Zi de bine, Melania Medeleanu crede că pentru a ajuta nu este întotdeauna nevoie de bani și că a oferi timp sau alte resurse, precum expertiza într-un anumit domeniu, reprezintă o donație extrem de valoroasă. „La toate proiectele umanitare în care am fost implicată am făcut voluntariat, nu am luat niciodată bani pentru ceea ce fac eu în acțiunile mele de voluntariat. Sâmbătă, să zicem că e ziua unui copil și te uiți în bugetul asociației și îți dai seama că nu ai nicăieri bani de tort. Dacă îi am, o să dau eu banii ăia de tort. … Poți să faci bine atunci când nu există bani, dar sigur că banii ajută. Atunci când nu ai bani, poți să folosești timpul tău sau alt tip de resurse, poți să faci voluntariat din timpul tău, dăruind cunoștințele tale poți să faci bine”, crede ea.

Întotdeauna implicarea într-un proiect social presupune un cost. „Probabil cel mai important cost este costul emoțional. Atunci când te implici cu adevărat într-un proiect social, nu prea ai cum să ridici un zid și să spui: Pe mine nu mă afectează lucrurile astea. Dacă interacționezi cu copii bolnavi de cancer, poți să spui orice, dar nu poți să spui că la capătul zilei te duci fericit acasă. Iei cu tine o parte din dramă, niciodată la nivelul la care o duce copilul respectiv, dar costul este într-adevăr de natură emoțională. Apoi sunt costuri legate de timp, pentru că pui cât timp îți dorești să dedici, astea sunt costurile cu care ar veni acest statut de ambasador al binelui. Dar sunt costuri care merită, fără niciun fel de dubiu”, a văzut Melania Medeleanu. 

„Niciodată de când sunt implicată în proiecte sociale nu am luat un salariu, nu am avut un venit din proiectele sociale pe care le-am susținut. Știu că timpul meu la rândul lui costă și dedic în jur de 4 zile pe săptămână proiectelor sociale, dar mi-am dorit întotdeauna să nu existe niciun fel de suspiciune. Aud așa de des asta cu denigrarea ONG-urilor și cum oamenii câștigă foarte mulți bani în ONG-uri. Oamenii merită plătiți în ONG-uri, ar trebui plătiți conform muncii pe care o fac. Dar câtă vreme am acest reper și coșul meu de supermarket poate fi umplut ținând cursuri de dicție și public speaking, nu am să iau bani din ONG-urile pe care le coordonez”, spune Melania Medeleanu.

Vă invităm să urmăriți întregul episod Descifrat care o are ca invitată pe Melania Medeleanu.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Centrul Pompidou

Francezii anunță, sub patronajul președintelui Emmanuel Macron, deschiderea pe 27 martie a celei mai mari expoziții Brâncuși de până acum, iar un vin românesc a fost ales drept vinul oficial al evenimentului inaugural: Jidvei. (Profimedia Images)

Citește mai mult

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult