Sari la continut

Spune-ți părerea! Intră alături de noi în comunitatea Republica

Vă invităm să intrați în Comunitatea Republica, grupul de Facebook în care contributorii, cei care își scriu aici ideile, vor sta de vorbă cu tine. Tot ce trebuie să faci este să ceri intrarea în acest spațiu al dialogului.

Mesajul unui cetățean care a stat cu orele la coadă să voteze în 2014 către „martorii lui Titus”

Azi, plenul Senatului a respins cererea procurorilor DNA de încuviinţare a urmăririi penale împotriva fostului ministru de Externe, în dosarul Diaspora, cu 26 voturi pentru şi 92 contra. Toți cei 92 de „martori ai lui Titus”, care s-au erijat în judecători ad-hoc, decizând că senatorul Corlățean nu trebuie să se mai prezinte în fața Justiției, ar trebui să înțeleagă următoarele lucruri:

Titus Corlățean a fost al doilea cel mai înjurat om în noiembrie 2014. Primul este cel care l-a pus să facă ceea ce a făcut: Victor Ponta.

În noiembrie 2014 și-a dat demisia, în loc să ceară o ordonanță de urgență care ar fi rezolvat problema secțiilor de votare, secții care, în cele din urmă, s-au dovedit a fi prea puține și prea dispersate pentru a face față numărului mare de cetățeni români dornici să își exercite un drept universal. Demisia lui a fost un act de lașitate și un act care a întârziat soluționarea problemei secțiilor de votare din diaspora. Reamintesc faptul că BEC a trimis un comunicat către MAE în care a subliniat „inexistenţa unui impediment legal referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate".

Ambasadele României din mai multe țări, printre care și Belgia, au cerut Ministerului Afacerilor Externe, înainte de primul tur, un număr mai mare de secții, cerere bazată pe informațiile care le primeau din comunitățile lor sau de la asociații, astfel încât să se evite aglomerarea sau imposibilitatea de a vota. Și înainte de turul întâi și chiar și înainte de turul doi, cererile au fost refuzate sau chiar ignorate. Deci, premeditarea actului reiese și din acest fapt.

Revenind în prezent, nu mai departe de acum câteva zile, domnul Titus Corlățean a susținut un discurs în Senatului României despre ce ar trebui să facă statul român pentru protecția familiilor de români din străinătate, care își pierd abuziv copiii. Înțelegeți ce vreți despre asta, dar să nu uităm că domnul a avut funcția de Ministrul al Afacerilor Externe și nu țin minte să fi avut vreo poziție de acolo. Însă subiectul „Barnevernet care le ia românilor copiii” este acum actual, are priză la publicul larg din țară și din diaspora și orice politician îl poate cuprinde atunci când vrea să mai spele din păcate. Ca o paranteză: instituțiile norvegiene nu au decis reîntoarcerea copiilor familiei Bodnariu prin prisma protestelor organizate în întreaga lume, și cu atât mai puțin pentru că dl. Corlățean s-a deplasat la fața locului să dea indicații autorităților norvegiene cum să aplice legea. Norvegia a judecat un caz în toate aceste luni de când se bate apa în piuă în țara unde nu doar apa în piuă se bate, ci se bat și copii și femei și bătrâni și chiar și bărbați.

Ne așteptam, domnilor senatori, să nu încuviințați cercetarea penală a unuia dintre voi, indiferent de nume, indiferent de partid. Declarațiile voastre de azi, unele personale, altele comunicate pe linie de partid, ne-au arătat că nu aveți niciun sentiment al responsabilității morale față de propriile persoane, necum față de cetățenii acestei țări.

„Încuviințarea” voastră nu înseamnă automat vinovăția celui în cauza cererii. Încuviințarea voastră înseamnă că lăsați justiția să găsească adevărul.

Ce e mai dureros la România este că oamenii uită repede. Uităm și lăsăm istoria să se repete la nesfârșit. Dureros act, să stai pe margine, să vezi scenele acestea triste în care țara continuă mereu să accepte să fie umilită.

Vreți să simțiți umilința?! Atunci poftim de citiți cum politicieni lipsiți de conștiință vă dau acum peste nas:

Foto:  Inquam Photos/ George Călin

Titus Corlățean, azi, din Plenul Senatului:

• au fost informaţii despre oameni din vestul ţării care şi-au descoperit dorinţa de a pleca în străinătate să voteze.

• oamenii au auzit discuţii ale unor români care s-au dus cu low cost la Londra să voteze.

• a fost şi operaţiunea Facebook care a necesitat diverse costuri, dar n-a interesat pe nimeni asta.

• este pusă sub semnul întrebării legitimitatea alegerii preşedintelui Klaus Iohannis.

• am convingerea că se va face lumină, mai devreme sau mai târziu, chiar dacă unii nu doresc.

În noiembrie 2014, știu oameni din diaspora care s-au îmbolnăvit de frig, știu oameni care au plecat cu periuța de dinți de acasă, știu oameni care au stat cu copii la coadă ore în șir și mai știu oameni care s-au ridicat deasupra tuturor piedicilor și au votat. Eu am stat cu orele la coadă la Bruxelles și am fost unul dintre norocoșii care „au prins” un vot.

Ascultându-l pe dl. Corlățean, mi-am dat seama că mai lipsea doamna Firea de lângă el să ne spună că de fapt, la secțiile de votare din străinătate nu este nimeni, că nu sunt cozi și că totul e o invenție răutăcioasă. Aud că, între timp, doamna Firea a fost aleasă de bucureșteni în cea de-a doua funcție ca legitimitate electorală, după cea de președinte. Bine că pe doamna Firea nimeni n-a mai stat la coadă să o aleagă primar. Progres!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    „Titus Corlățean a fost al doilea cel mai înjurat om în noiembrie 2014. ” // Cînd cineva te înjură, nu pariez că matale stai cel mai prost cu obrazul. // Ce chestie... Un site cu pretenții de civilitate laudă înjurăturile... // Că veni vorba, am votat Iohannis în 2014 (și-s sînt fan în continuare), dar cred c-avură o problemă frații care stătură la lungi cozi în străinătate. // Între noi fie vorba (iar subsemnatul neavîndu-le des cu scenarita) , eu cred a se fi aflat acolo o mînă simpatică de servicii deștepte și secrete.
    • Like 0
  • check icon
    Dosarul daca se facea unul trebuia facut Autoritatii Electorale Permanente , care este organismul care stabileste numarul de sectii si programul lor ! Faptul ca s-a respins o incercare de rejuvenare a neostalinismului e un plus pt tanara si din ce in ce mai fragila noastra democratie care vad ca nu convine multora ! Sa fie domne iarasi dictatura , tortura , munca la canal ! :))
    • Like 0
  • Ionel check icon
    In 2004, diaspota a votat Basescu.....in 2009, diaspora a votat Basescu.....in 2014 diaspora a votat Iohanis......Rezultatul..!!!!!????? .....va las pe dvs sa comentati.....Nu credeti ca, totusi, cei din tara sunt mai aproape de realitatile din Romania ??.
    • Like 1
    • @
      Ionel check icon
      ...faptul ca "lauda" cu statul la coada nu mai tine in 2016......
      • Like 0
    • @ Ionel
      check icon
      Ce este ff funny e faptul ca desi diferenta se facuse deja in tara la vreo 8-900 000 de voturi si multi din cei care au votat afara Iohannis regreta alegerea facuta inca sunt o multime de dilimaci suparati ca n-au apucat sa ingroase si ei randurile celor 1,2 milioane de prosti ! Asa tara mai rar ! :) Dosarul e de o prostie absolutissima , anterior votasera sub 150 000 de diasporezi iar in 2014 , 400 000 in acelasi nr de sectii ! Deci unde e "impiedicarea votului" ? Prevad ca la parlamentare vor vota prin corespondenta , de acasa MAI PUTIN de 400 000 cat au votat fizic in 2014 ! Germania nu organizeaza sectii de vot in afara tarii , Franta doar cu inscriere prealabila de 3 luni la consulatul de care apartin ! Nu te duci ca oaia in ziua votului sa votezi pt ca ai vazut tu un mesaj pe fb sau ti-ai luat bilet de avion sau autocar de sambata ca sa faci atmosfera si circ in orasele europene !
      • Like 1
    • @
      "Germania nu organizeaza sectii de vot in afara tarii". Nu crezi ca este putin neconstitutional? Chiar daca este in cadrul ambasadei, asta nu inseamna ca expatii nemti nu voteaza. Totodata, de ce trebuie sa luam Germania ca etalon de ...corectitudine politica? Si cati nemti au locuri de munca in afara Germaniei? Inca ceva, la cate milioane de romani muncesc in afara tarii, nu crezi ca este neconstitutional sa nu le oferi dreptul la opinie? Si chiar si atunci cand le oferi acest drept, nu crezi ca ar fi corect fata de ei sa le si facilitezi exercitarea acestui drept? Exista frica de a nu se putea manipula opinia publica din exterior pentru ca ei nu se uita la emisiunile aberante ale marilor trusturi mass-media? Exista frica de numarare corecta a voturilor si imposibilitatea introducerii pe listele de votare a cetatenilor "trecuti in nefiinta"? Esista frica, se pare, ca cetatenii romani care lucreaza in strainatate sunt mai vii decat multi romani spalati pe creier care isi traiesc viata uitandu-se la telenovele si la emisiuni TV dictate de interese politice si personale. Iar acei cetateni trimit o gramada de bani in Romania. Si nu e normal, in aceste conditii, sa voteze cum si cine va folosi banii munciti de ei?
      • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult