Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mi-am cumpărat o undiță și aproape în fiecare dimineață pescuiesc poamele neobișnuite din copacul de la fereastră

gunoaie - Foto: Yuk Wah Leung / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Yuk Wah Leung / Alamy / Alamy / Profimedia

Sunt unul dintre puținii bucureșteni care se pot bucura de un copac în fața ferestrei. Este o adevărată plăcere să îți bei cafeaua de dimineață în timp ce privești o coroană de copac, ce îți ascunde traficul infernal aflat la zece metri de tine. Dacă ai un copac în fața ferestrei înseamnă că stai la un etaj inferior, ceea ce înseamnă că peste fereastra ta există o mulțime de ferestre, cu tot atâtea posibilități de împodobire a coroanei copacului. 

Soarta face (dar mai ales nesimțirea) ca în copacul meu să fie în fiecare dimineață câte o poamă neobișnuită: o pungă de plastic fâlfâind romantic în vânt, un șervețel folosit pe care vezi urmele de sos prandial, o doză de bere, suc sau energizant, chiar și un pampers greoi de lungă utilizare. În acest scop am achiziționat o undiță (în ciuda faptului că nimeni nu pescuiește în familia mea) și, aproape în fiecare dimineață, pescuiesc poamele neobișnuite din copacul de la fereastră. 

Undița mi-a fost complet inutilă când, de pe un geam superior, s-a aruncat o ciorbă, care nu a rămas atârnată în pom, ci doar a uns cu grăsime frunzele, pervazul și fereastra.

Dificil a fost și cu plicul de ceai, care se încăpățâna să rămână atârnat de o crenguță periferică, în ciuda manevrelor mele pescărești de pe marginea pervazului. Că românii și-au făcut multe cumpărături de Black Friday nu a trebuit să-mi spună niciun sondaj, pentru că producția de poame a fost mare și sub formă de ambalaje, definind o idee despre ce nevoi mai au vecinii: un mixer, jucării și un router. Paradoxul este că fiecare vecin, întrebat individual, își dorește un bloc curat, un București curat și, în general, o lume curată. Nimeni nu aruncă, declarativ, gunoaie pe geam, iar poamele din copac capătă conotații cosmice și deloc pământene. Dacă, prin absurd, gunoaiele nu sunt de natură extraterestră, mă întreb care e mecanismul care te împinge să arunci ceva pe geam, în loc să arunci în propriul coș de gunoi. 

Cu un minim efort de imaginație îmi dau seama că e mai ușor să arunci la coș (maximum doi pași și atât) decât să arunci pe geam (doi pași, deschizi geamul, poate ai și plasă de țânțari, apoi închizi geamul). Concluzia ar fi că, de dragul de a face lucruri interzise, se poate face un efort și că acolo unde nu e educație, nici curățenie publică nu va fi. 

Ar putea funcționa amenzile, dar, în contextul actual, cine își pune mintea cu trei peturi în copac. Partea bună a poveștii e că am noroc cu mucurile de țigară: nu rămân în copac; doar pe pervaz. Se curăță ușor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult