Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Mi-am cumpărat o undiță și aproape în fiecare dimineață pescuiesc poamele neobișnuite din copacul de la fereastră

gunoaie - Foto: Yuk Wah Leung / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Yuk Wah Leung / Alamy / Alamy / Profimedia

Sunt unul dintre puținii bucureșteni care se pot bucura de un copac în fața ferestrei. Este o adevărată plăcere să îți bei cafeaua de dimineață în timp ce privești o coroană de copac, ce îți ascunde traficul infernal aflat la zece metri de tine. Dacă ai un copac în fața ferestrei înseamnă că stai la un etaj inferior, ceea ce înseamnă că peste fereastra ta există o mulțime de ferestre, cu tot atâtea posibilități de împodobire a coroanei copacului. 

Soarta face (dar mai ales nesimțirea) ca în copacul meu să fie în fiecare dimineață câte o poamă neobișnuită: o pungă de plastic fâlfâind romantic în vânt, un șervețel folosit pe care vezi urmele de sos prandial, o doză de bere, suc sau energizant, chiar și un pampers greoi de lungă utilizare. În acest scop am achiziționat o undiță (în ciuda faptului că nimeni nu pescuiește în familia mea) și, aproape în fiecare dimineață, pescuiesc poamele neobișnuite din copacul de la fereastră. 

Undița mi-a fost complet inutilă când, de pe un geam superior, s-a aruncat o ciorbă, care nu a rămas atârnată în pom, ci doar a uns cu grăsime frunzele, pervazul și fereastra.

Dificil a fost și cu plicul de ceai, care se încăpățâna să rămână atârnat de o crenguță periferică, în ciuda manevrelor mele pescărești de pe marginea pervazului. Că românii și-au făcut multe cumpărături de Black Friday nu a trebuit să-mi spună niciun sondaj, pentru că producția de poame a fost mare și sub formă de ambalaje, definind o idee despre ce nevoi mai au vecinii: un mixer, jucării și un router. Paradoxul este că fiecare vecin, întrebat individual, își dorește un bloc curat, un București curat și, în general, o lume curată. Nimeni nu aruncă, declarativ, gunoaie pe geam, iar poamele din copac capătă conotații cosmice și deloc pământene. Dacă, prin absurd, gunoaiele nu sunt de natură extraterestră, mă întreb care e mecanismul care te împinge să arunci ceva pe geam, în loc să arunci în propriul coș de gunoi. 

Cu un minim efort de imaginație îmi dau seama că e mai ușor să arunci la coș (maximum doi pași și atât) decât să arunci pe geam (doi pași, deschizi geamul, poate ai și plasă de țânțari, apoi închizi geamul). Concluzia ar fi că, de dragul de a face lucruri interzise, se poate face un efort și că acolo unde nu e educație, nici curățenie publică nu va fi. 

Ar putea funcționa amenzile, dar, în contextul actual, cine își pune mintea cu trei peturi în copac. Partea bună a poveștii e că am noroc cu mucurile de țigară: nu rămân în copac; doar pe pervaz. Se curăță ușor.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Pachet invatator

Dimineața excursiei e mereu la fel: voci grăbite, ghiozdane care nu se mai închid, copii care se învârt ca niște planete mici în jurul autocarului. Îi număr din priviri, să fiu sigur că nu lipsește nimeni. Întotdeauna mai e cineva care și-a uitat șapca, sticla de apă sau emoțiile acasă. Eu încerc să par calm, dar înăuntru, recunosc, e și la mine o furtună.

Citește mai mult

Petre Lăzăroiu

E momentul să vorbim serios despre cât de mare e o pensie mică. Și nu, nu încerc să glumesc cu voi, pentru că astea nu sunt timpuri amuzante, de fapt. Dar am văzut intervenția fostului judecător CCR, Petre Lăzărăroiu, la B1 TV spunând că pensia lui de 10.000 de euro nu e una atât de mare, dacă chiar stai mai bine și te gândești. Ca să nu avem vorbe la proces, îl voi cita exact pe domnul judecător, astfel încât să putem face o analiză cât mai specifică a situației: ”Cu 41 de ani de cotizație, pensia mea este puțin spre 10.000 de euro. La un salariu de 60.000 de lei, adică 12.000 de euro. Eu nu înțeleg de ce atâta tam-tam. Nu juriștii fac legea, parlamentarii fac legea.” Foto: Octav Ganea/Inquam Photos

Citește mai mult

Vegeterra

Etica muncii e sfântă pentru dl. Szocs Jozsef: „Degeaba ai pământ dacă nu îl muncești”. De altfel, în zonă puține suprafețe de teren zac necultivate. „Pe aici nu prea sunt pământuri lăsate pârloagă”.

Citește mai mult