Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mi se pare din ce în ce mai înfricoșătoare și plină de deznădejde lumea în care trăim. Dar soluția nu e să renunțăm

Trump - Putin - Musk

foto: David GANNON / AFP / Profimedia

Săptămâna asta m-a dus dintr-un colț în celălalt al Europei și mi se pare din ce în ce mai înfricoșătoare și plină de deznădejde lumea în care trăim. De la Varșovia la Bruxelles și la Madrid, sentimentul e cel de dinainte de 24 februarie 2022. Când Estul urla sus și tare că situația e gravă și că Putin e în stare de orice, iar Vestul era într-un soi de scuturare ciudată a capului, ca și cum ar fi vrut (și sperat) să alunge doar un vis urât. Iar UE își exprima îngrijorarea.

Motivul pentru care mi se pare mai înfricoșătoare lumea de acum decât cea de acum aproape fix 3 ani este că nu doar pare că Europa nu s-a întărit mai bine între timp. Dimpotrivă, societățile sunt acum mai vulnerabile și mai polarizate. Au trecut peste noi anxietăți de tot felul, o inflație cumplită și un război hibrid de uzură pentru care cei care vor dispariția democrației liberale sunt oricum mult mai bine antrenați. Și au mai multă carne de tun. Și răbdare. 

Motivul pentru care mi se pare mai plină de deznădejde lumea de acum față de cea de acum 3 ani este acela că nu doar că nu văd oamenii și soluțiile pentru a ieși din impas. Ci văd că nici nu părem să înțelegem că dacă distrugem de tot centrul, dacă nu încercăm să vedem unde sunt greșelile de fiecare dintre extreme fără să cădem în patima etichetelor. De exemplu, să încercăm să înțelegem de ce reușește să atragă atât de mult o narațiune protecționistă și să vedem dacă în locul autarhiei avem alte soluții. Să nu prezervăm de dragul de a prezerva un construct social, ci să prezervăm valorile pe care le susținea. E mai multă deznădejde pentru că suntem mai puțin dispuși (spre deloc) să acceptăm că noi am putea greși, iar altul avea dreptate.

Eu cred că va deveni mult mai rău înainte de a ne trezi cu adevărat. Ce am învățat în ultima vreme e că, oricât ai încerca să explici rațional cuiva că face o greșeală și că e posibil să o ducă până la a nu mai fi reparabilă, când începe vortexul emoțional și dorința de a găsi vinovatul pentru ce ți se întâmplă, devine imposibil să ai cu cine vorbi.

Personal, mă înspăimântă o lume în care mă simt neputincioasă și în care pare că atât de multă lume se bagă sub plapuma asta a lui "asta e/ fie ce-o fi/ lasă că nu o să fie așa rău/ lasă să ne facem greșelile". 

Nu vreau să sperii pe nimeni, dar cred sincer că singura soluție, cel puțin pentru România, e să get our shit together, vorba partenerului strategic. Sigur există acel loc de mijloc în care poți înjura guvernarea fără să crezi că soluția e să o dai naibii de țară. Și mai cred că trebuie să facem orice ține de noi să facem repede echipă cu Polonia pentru a aduce un pic de energie dinspre zona asta în Europa.

Sigur, mai e și viziunea cu „lasă să se facă totul praf, poate apoi ne învățăm minte și o luăm de la zero". Eu nu mai cred demult în soluții revoluționare și radicale. Doar în îmbunătățirea incrementală și, pe alocuri, în încăpățânarea de a repara stricăciunile, oricât de tentantă ar fi pârjolirea ogorului.

Nu știu, voi cum sunteți?

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Rucs Rucs check icon
    Eu nu înțeleg tonul asta de lamentatie și alarmism. Și de inducere a fricii. Frica manipulează teribil și nu e cinstit ce faceți. E ca și cum eu, care sunt conservatoare, când a fost momentul sa alegem între Iohannis și alții, as fi venit și as fi strigat la votanții lui Iohannis ca vine apocalipsa peste noi dacă va fi ales. S-a văzut ca nu ne-a fost bine, a plecat ca, probabil, cel mai detestat președinte, inclusiv de cei care l-au votat. Dar efectiv asta e exercițiul democratic și era normal sa fie acceptat și respectat ca președinte. Și, eventual, contestat în presa etc - adica mecanismele democratice de a fi în opoziție. Dar de aici, de la a face opoziție, la a prezenta totul ca pe sfârșitul lumii... E cale lunga. Acum, practic, dacă nu ne convine tabăra cealaltă cu votanții ei, e acelasi discurs ca cel de la pandemie. Și eu am crezut sincer în pandemie, dar acum realizez ca am fost păcălita. Deoarece, chiar dacă virusul a existat, nu a fost deloc normala psihoza indusa în populație. Cunosc persoane apropiate (doua) care au rămas cu traume din perioada aceea. Una după ce a luat o amenda mare de la politie. Deci cumva tabăra progresista nu joaca deloc cinstit, dovada și articolele acestea. Timp de 3 ani, Ucraina a avut o administrație europeana și americana favorabilă. Ce au făcut pentru Ucraina? Au băgat-o în NATO? Nu. Au ajutat-o sa nu piardă teritorii? Nu. Au ajutat-o sa nu ii moară sute de mii de oameni? Nu. Și acum progresistii din toată Europa, care altfel se pretind foarte umanisti și empatici, vor ca ucrainienii aceia sa continue sa moara degeaba. Noi ne jucam pe la București cu metaforele și cu articolele emoționale, dar propaganda noastră a făcut sa se perpetueze genocidul ucrainian. Pentru ca un conducător netradator și lucid ar fi zis Europei și Americii: nu îmi mai vindeți iluzii. Ori ma ajutați cu trupe (deci cam al treilea război mondial), ori negociez cu inamicul, cât încă mai pot. Nu e o rușine sa te retragi când ești făcut zob. România a făcut-o, așteptând vremuri mai bune. Am cedat Ardealul de N fără un foc de armă, așteptând un prilej mai bun, care a și venit, iar Ardealul e azi al nostru. Deci când vezi ca sute de mii de tineri îți mor aiurea pe front, neputând opri înaintarea inamicului, îți salvezi oamenii și ceri pacea. Nu contează ce cer propagandistii de la București, că nu e sângele lor în joc. S-au dus ei cumva acolo să lupte sau măcar să facă scama de bandaje, ca în primul război mondial (vorba vine)? Știu ei ca oricum în estul Ucrainei avem război civil cam din anul 2012? Știm noi aici în București că acolo rusii chiar au fost așteptați, majoritar, de o populație etnic prorusa? Deci despre ce vorbim??! Pentru ce sa scrii astfel de articole care incita la inarmarea Europei? Trump este primul lider lipsit de cinism, care încearcă sa aducă pacea. Care e alternativa la această pace, desigur nu una foarte roz pentru Ucraina? Alternativa e asta: ori Ucraina o lungește la fel ca in acești 3 ani (adică nici vie, nici moarta, o agonie, cu morți inutile), ori se poate încerca obținerea victoriei Ucrainei, dar cu prețul trimiterii nu doar de armament, ci și de trupe. Trupe de soldați români, francezi, nemți, americani etc - toate națiunile NATO. Să înțelegem odată pentru totdeauna: de ce ar muri românii acolo? Ca să împiedice ce? Sa murim ca să poată intra Ucraina în NATO? Nu e cam ridicol ? Asta e miza? Și al doilea motiv: sa murim ca să rămână Donbas și Donetsk la ucrainieni? Din nou, nu e cam ridicol, din moment ce (asa cum știu toți cei care cunosc Ucraina de Est) populația aia e majoritar prorusa? Acolo sunt tensiuni civile vechi! Sa și le rezolve ei între ei, nu sa antrenăm al 3 lea război mondial pentru asta!
    Eu chiar nu înțeleg. Când scriem un articol fie neinformat,fie manipulativ despre politică interna, sau despre ecologie sau etc, orice vrem, putem continua sa dormim liniștiți. Și dacă ne înșelam, miza nu e asa mare. E dreptul nostru la opinie separata și polifonia de voci este binevenita. Dar nu prea înțeleg cum poți scrie astfel de articole pro război, practic. Cum mai poți dormi liniștit? Trump e atacat ca la comanda peste tot, iar lumea (manipulata) a ajuns sa vorbească de necesitatea inarmarii și a de a întări flancul estic, cu Polonia, de parca asta ar însemna să ne apucam sa facem niște plăcinte împreună cu polonezii. Nu, oameni buni, asta inseamăna efectiv ca riscam sa ne inarmam pentru un conflict. Nu e mai bine sa nu îl ai, decât sa îl ai? Nu e mai bine ca Ucraina sa nu între în NATO și sa rămână în zona de influenta a Rusiei (oricum e fosta URSS și practic țară sora cu Rusia)? Am ajuns sa vorbim de arme nucleare ca și cum am vorbi de niște prastii cu care aruncăm câteva pietre. Incredibil. Deci astfel de articole sunt practic incitari la război. Bun, dreptul dvs. Dar fiți conștienți de asta! Nu mai vorbiti de umanism și valori, când practic îndemnati la vărsare de sânge. Un pic de sinceritate!
    • Like 0
    • @ Rucs
      Razvan check icon
      Stimata doamna/domnisoara, cu tot respectul, dar atatea tampenii la un loc rar mi-a fost dat sa citesc !
      Filozofia dvs este exact cea care ne-a tinut cu capul plecat in rahat ani de-a randul: capul ce se pleaca, sabia nu-l taie !
      Poate era mai bine sa nu ne luptam cu turcii in 1877, ca sigur ne venea independenta pe tava candva si nu mai mureau atatia romani pe front! Nu-i asa ?
      Poate era bine ca Stefan cel Mare sa nu se lupte cu turcii, ca ne lasau ei in pace candva si nu mai mureau atatia moldoveni in razboaie, asa-i ?
      Sau Mihai Viteazul ?
      Sau Mircea cel Batran ?
      Niste fraieri toti, s-au luptat a proasta si au murit oameni in loc sa astepte un prilej mai bun !
      Rusine sa va fie !
      • Like 0
    • @ Razvan
      Rucs Rucs check icon
      Stimat domn, nicio legătură totuși între exemplele, foarte frumoase și nobile altfel, date de dvs din istorie și situația actuala. În acele situații exista și rezonabilitatea actului militar, exista și motivația sacrificiului pentru dragostea de țară. L-ați invocat de ex pe Mihai Viteazul. El a obținut o victorie zdrobitoare la Calugareni împotriva turcilor, folosind în favoarea lui terenul luptei (zona mlastinoasa) după care efectiv s-a retras strategic. Cu alte cuvinte și-a adunat oamenii și a fugit. Nu a stat sa ii fie măcelăriti ostenii la teren plat unde erau copleșiti numeric. În anul 1877 noi am luptat cu turcii efectiv într-un moment prielnic. Atât Tudor Vladimirescu în 1821, cât și revoluționarii din 1848 ii detestau pe turci, dar au afirmat ca ei nu sunt împotriva stapanirii turcești. Ba erau de facto împotriva, dar știau ca raportul de forte este extrem de nefavorabil nouă. Tudor Vladimirescu de aceea se și desparte de Eteria greceasca, pentru ca mișcarea aceea era de emancipare de sub turci, în vreme ce el afirma că vrea doar niște schimbări politico-economice (practic desființarea fanariotismului și revenirea la domniile pământene). T Vladimirescu făcuse de mai multe ori în Oltenia raiduri de lupta împotriva turcilor lui Pazvantoglu, care făceau incursiuni de pradă la N de Dunăre (Pazvantoglu era guvernator în S, la bulgari). Deci chiar lui Vladimirescu ii erau dragi turcii ca sarea în ochi. A pornit el război împotriva turcilor? Nu, pentru ca nu era prilejul, pentru ca nu poți sa te arunci într-o lupta fără niciun calcul și nicio speranță de câștig. Poate la viata proprie nu ții, dar ești dator pentru viata oamenilor tăi - ii trimiți la o moarte eroica, numai dacă exista șanse de câștig, altfel ii trimiți la un fel de suicid irațional. Si prilejul acela al unei lupte raționale cu turcii a venit în anul 1877,atunci când ne-am aliat cu rusii. Acel război a început ca unul ruso-turc, iar noi ne-am adăugat ulterior, dar cu o contribuție decisiva. Țarul Rusiei a cerut de la Carol doar permisiunea de a trece pe teritoriul nostru trupele sale, dar nu a vrut inițial ajutorul nostru. Văzând apoi situația de pe redutele Grivița, Plevna, Rahova etc, ne-a cerut ajutorul, iar România și-a căpătat independenta în urma victoriei. Deci, încă o data, strămoșii noștri au dat lupte eroice, s-a murit cu dragoste de țară, dar s-a murit cu cap, cu discernământ al conducătorilor. Nu au continuat din orgoliu și orbire, asa cum face Zelenski azi, un război
      pierdut. Gândiți-vă la al Doilea Război Mondial, unde o țară mare, ca Franța, în prima instanta a atacului german, a capitulat, a fost ocupată și guvernul s-a retras în sud, la Vichy. Franța avea sa lupte și ea eroic împotriva naziștilor, numai ca nu atunci. A avut nevoie și de repliere, și de aliați ca să între în război. Ce aliați are Ucraina azi? Practic, pe nimeni. Toată lumea zice ca trimite bani și arme, dar nimeni nu trimite trupe. Nu e un grav divorț cu logica? M-ați acuzat de prostie. Citiți, informați-va, sunt informații publice în presa românească mainstream, ca și în cea străină. Zelenski afirmă ca rusii au 600 mii de oameni în teritoriile ocupate, în vreme ce ucrainienii luptă mai mult cu drone din lipsa de oameni. Alta informație publica: ucrainienii nu mai au de unde recruta. După ce au făcut și multe recrutari cu forța, care au îngrozit chiar opinia publică ucrainiana, după ce se confrunta cu dezertari și fugi masive, autoritățile ucrainiene nu mai pot completa efectivele slăbite ale armatei lor decât coborând contingentul de vârsta, spre cei de 18 - 20 de ani. Care e, va rog frumos, prostia în ce am spus eu și atâția alții? Nu e o totala lipsa de logică (și de MILĂ) sa vrei continuarea războiului acolo, dar pe seama unor tineri de 18 ani? S-a dus dna Ursula alaltăieri acolo. Pentru mine e halucinanta aceasta femeie, tocmai pentru că e femeie și pe deasupra și mama de 7 copii. Deci ca mama, ce tupeu sa ai sa te duci acolo și sa spui că trebuie întărit urgent ajutorul pentru Ucraina, cu arme și bani? Păi, dna Ursula, cine să manevreze acele arme? Copii de 18 ani?! Cum ar veni: lasă să plângă mamele ucrainiene, în vreme ce noi doar ținem galerie de pe margine?! Dati-le ajutor în trupe dacă realmente vă pasă de ucrainieni. La Paris, imediat după Riad, asa s-a pus problema, tocmai pentru că și liderii europeni știu adevarul: trebuie trimise trupe dacă vrei sa ii scoți pe ruși afara din Ucraina. Alta soluție nu exista, poți sa trimiți acolo miliarde de dolari și miliarde de arme. Apoi la Paris au retractat și cam fiecare a declarat ca nu va trimite soldați proprii. Asta a declarat și Crin Antonescu ieri - dacă voi ajunge președinte nu voi trimite soldați români în Ucraina. Punct. Păi cine e în divorț cu logica aici? Nu autoritățile noastre? Râd și fac mișto de Trump, ca e dictator, ca e putinist, dar ei nu vin cu soluții. Trump a spus ca Zelenski "has no cards", ca are tara distrusa (demolished) și ca el urăște uciderile, ca vrea pace pentru ca "I hate the killings". Destul de mult bun simt în asta, când războiul e pierdut pe teren. Iar ca este pierdut o recunosc ucrainienii înșiși. Vedeți de ex ce spune deputatul ucrainian Oleksii Goncharenko, un naționalist fervent, reprezentant de mai multe ori pe lângă Comisia Europeană. El a declarat acum câteva zile în interviu pt The Telegraph ca tara lui este epuizata și ca rămâne fără oameni pe front ("running out of men"). Și, șocant sa auzim asta, dar a afirmat ca vor pace și ca vor trebui sa cedeze teritoriile ocupate, în speranța ca și le vor recupera altădată, în timp. Deci el recunoaște public ceea ce se știe - ca la ora actuala Ucraina a pierdut războiul și nu are alte soluții decât capitularea, decât sa ceara negocieri de pace. Deci, încă o data, cine dovedește cruzime și prostie? Trump sau liderii europeni? Europa știe bine ce e în Ucraina, știe situația frontului, dar amâna pacea pentru ca altfel ar trebui sa își recunoască propria înfrângere de către ruși. Cum ar veni, vrea sa îsi păstreze demnitatea și aparentele, dar cu prețul prelungirii agoniei Ucrainei și a continuarii uciderii copiilor ei.
      Dacă vreți sa ascultați ce zice deputatul ucrainian, interviul e aici:
      https://youtu.be/bxRaM48UoqM?si=59RRKDbPdR5S1lPS
      • Like 0
  • IraM check icon
    Democratia liberala trebuie sa alterneze cu democratia conservatoare.
    Sa se tina in balans.
    Daca impunem doar liberalism atunci dam in "progresism/wokeism" si ajungem rau. Cam ca acum.
    • Like 1
  • mg check icon
    ..pe lângă că suntem mici (spre minusculi..), mai suntem și la mijloc..

    Vance nu scapă niciun prilej să nu aducă vorba de anularea alegerilor, vărsând lacrimi de crocodil pe umărul lui CG.
    Același CG e citat, când la Moscova se vorbește de state care ar jindui la părți din Ucraina. România e iarăși dată de exemplu.

    Mai poți dormi fără să visezi urât, când Moscova te laudă perfid iar Casa Albă de trage de urechi, pentru un ins pe care acum 3-4 luni nu-l știa mai nimeni.. ?

    Cât despre unitate.. Suntem în tranșee, unii contra celorlalți. Avem dopuri în urechi. Nimeni nu ascultă pe nimeni.
    E drept că 2/3 e mai mare ca 1/3, dar trebuie să dea cineva trezirea.. Nu văd însă, deocamdată, vocea capabilă de așa ceva..
    • Like 2
  • More warming more war?
    • Like 1


Îți recomandăm

Eco-creatorii de energie

Mă bucur să descopăr astfel de inițiative care ne dovedesc încă o dată că educația și formarea cetățenilor de mâine este un efort comun al familiei, al școlii, al ONG-urilor și al companiilor private responsabile. Semințele plantate acum ne vor arăta probabil peste 10-20 de ani dacă țara asta va fi mai bună și mai curată.

Citește mai mult

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult