Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mic, dar împărțit eficient: puzzle-ul unui studio bucureștean de 32 mp

Începem cu o scurtă precizare: sigur că orice amenajare este un puzzle, indiferent de suprafața spațiului pe care îl include. Și sigur că puzzle-ul cu pricina are mai multe rezolvări. Totuși, într-un studio, funcționalitatea, un instrument esențial de lucru în general, devine scenograful designist, cel care alege forma pieselor și le decide ordinea fără drept de apel.

Așa s-a întâmplat și în povestea pe care ți-o spunem mai jos: „puzzle”-ul de doar 32 mp, cu o lungime atipică, și-a schimbat mobilarea inițială, care nu era pe placul proprietarului, cu o versiune mult mai aerisită. Au apărut, astfel, zone definite eficient, funcțiuni coerente, accente cromatice și materiale rezistente, care permit intervenții ușoare în timp. Amenajarea este semnată de echipa CRAFTR (arh. Andrei Butușină, arh Cătălin Sandu).

„Pentru că este vorba despre un spațiu de dimensiuni reduse, am vrut ca piesele de mobilier să fie cât mai simple și să nu aglomereze vizual. Este un scenariu de amenajare compact, care funcționează ca un tot unitar. Așa cum știm, un spațiu mic, dar mobilat corect, poate fi mult mai primitor decât un spațiu cu o suprafață mai mare, dar fragmentat ca funcțiuni.”, ne-a povestit Andrei.

Mare parte a mobilierului este custom made, realizat de CRAFTR și Atelier Drag. Cadrele pieselor de mobilier sunt din PAL, iar fronturile sunt fie din MDF furniruit, cu un finisaj care imită lemnul, fie din MDF vopsit, ușor de refăcut în cazul unui impact.

Funcțiuni succesive

Modificările de compartimentare ale studioului nu au fost majore, însă reprezintă exact nuanțele care au conturat mai clar spațiile cu diferite funcțiuni ale studioului. Zonele curg una în alta, departajate doar punctual, așa cum o să vezi în continuare.

Bucătăria este cea care ne întâmpină la intrarea în studio. De altfel, principalele cerințe ale proprietarului s-au îndreptat către ea: o bucătărie complet funcțională și suficiente spații de depozitare – niște obiective destul de îndrăznețe pentru un studio clasic, am zice noi.

Rezolvarea a constat în depozitările încastrate în nișe, care nu aglomerează amenajarea nici practic, nici vizual. În plus, alături, în spațiile de depozitare din zona de acces în studio, este integrată și mașina de spălat și uscat rufe – o mișcare de inspirație scandinavă, tărâmul amenajărilor fără elemente superflue. 

Fructifică fiecare spațiu: în laterala mobilierului de bucătărie stau câteva rafturi pentru cărți. 

Peretele din spatele bibliotecii este acoperit de vopsea decorativă, pentru un accent cromatic.

Din bucătărie trecem lin spre livingul dominat de cu mobilier media și biblioteca (Andrei ne-a spus că a folosit metal pentru structura lor mai suplă). Este, de fapt, o compoziție extinsă și încastrată, care face trecerea de la zona de zi spre cea de noapte, ascunsă chiar după colț.

Rafturile cu structură metalică

Canapeaua vine de la IKEA.

Mica zonă de dormit cu dressing inclus, încastrat și el…

Patul vine de la IKEA, iar tăblia este custom made.

…are vedere spre balconul-terasă, colțul nostru favorit din întregul studio (și al arhitecților, cum ne-au mărturisit)….


Terasa nu a trecut prin vreo modificare, ci și-a păstrat sistemul de închidere-armonică din proiectul inițial și banca la care am fi putut visa în fiecare zi din lockdown-ul de primăvara trecută.

„Este compromisul ideal între balcon închis și terasă. Singura completare a acestei zone a fost sistemul de rafturi care creează un filtru între terasă și zona de dormit”, ne-a povestit Andrei. 

Notă: zona de dormit nu este necesară pentru terrier-ul casei, Eva, ea poate dormi la fel de confortabil oriunde. 

La final, ne întoarcem foarte aproape de punctul de start: baia a „furat” un mic procent din suprafața bucătăriei ca să devină mai practică. De reținut: unele „sacrificări” ale spațiului se traduc, de fapt, prin optimizare și un plus de funcționalitate.

Forma care contribuie la fond

Și finisajele studioului au intrat în puzzle-ul vizual aerisit al amenajării.

Pardoseala inițială din lemn a fost înlocuită cu microciment: un finisaj mai rezistent, gata să facă față slalomurilor agitate ale terrier-ului Eva. De asemenea, pentru a salva imaginea casei de piese suplimentare, arhitecții au renunțat la radiatoare și au optat pentru încălzirea în pardoseală.

Corpurile de iluminat din studio vin de la Albora Concept.

Probabil că ai observat deja plafonul spectaculos, o notă industrială adusă amenajării: ca să obțină o înălțime cât mai mare a spațiului, arhitecții au decis să nu mai placheze plafonul cu gipscarton, ci să lase betonul aparent „în libertate”. În plus, au folosit traseele electrice pentru iluminat ca element decorativ.

Și o informație din culise, pe care o poți folosi ca lecție de viitor: montajul sistemului de iluminat a fost una dintre principalele provocări ale proiectului – este nevoie de multă răbdare pentru alinierea tuturor cablurilor și spoturilor. 


În linii mari, bugetul proiectului a fost de aproximativ 20.000 euro, iar lucrările au avut o durată extinsă: primii pași au avut loc în 2018 și totul s-a încheiat în 2020. Este vorba, de altfel, despre un alt punct de reținut pe care ni l-a furnizat Andrei:

„Ca în marea majoritate a proiectelor, întârzierea unui furnizor creează un efect de domino, iar acest proiect nu a fost o excepție. Cea mai mare întârziere a fost dată de blatul de lucru care a avut nevoie de trei luni ca să sosească”.

Fotografii: Mihai Theodor Sava

Articol preluat de pe Designist.ro

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Maron_S check icon
    uite ca se poate si cu cutiile de chibrituri ceausiste (devenite intre timp cutiile de chibrituri capitaliste.)
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

1000 de angajați ai șantierului naval Damen Mangalia își așteaptă concedierea, strigând și plângându-și de milă, cu acompaniamentul țiparnițelor tv. Un spectacol mișcător; dar ce-au făcut acești oameni în cei aproape 2 ani de când șantierul este în insolvență? Nu era clară probabilitatea ridicată a declarării falimentului? Nu vedeau ce se întâmplă la locul lor de muncă? Ba da, dar n-au mișcat un deget.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Florin Negrutiu in Columbia

Columbienii pe care i-am întâlnit în călătoria mea au avut necazuri ceva mai mari decât noi, românii mai noi. Imaginați-vă că în anii 80-90, tinerii din Medellin se considerau norocoși dacă treceau de 20 de ani. Copiii și adolescenții erau rǎpiți de carteluri ca să comită asasinate. Fermierii erau executați dacă refuzau să cultive coca.

Citește mai mult

femeie la birou

E o zi de marți obișnuită. O femeie de 46 de ani intră la ședința de echipă, cu dosarele pregătite, prezentarea deschisă pe laptop. Pe la mijlocul discuției, simte că nu mai găsește cuvântul. Îl știe, l-a știut mereu, dar acum nu mai vine. Face o pauză de o secundă, reacoperă cu o altă frază și continuă. Nimeni nu observă nimic. Ea, în schimb, a simțit totul: valul de căldură care a urcat în față, panica de o clipă că mintea i-a stat pe loc, efortul de a face să pară că totul e în regulă. foto Profimedia

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon PIB Romania istorie / sursa foto: Profimedia

Datele pe care urmează să le prezint sunt exprimate în dolari internaționali, la valoarea prețurilor din 2011 – tocmai pentru a anula „bruiajul” generat de inflație și pentru a putea face comparații cu sens atât în durată lungă, cât și între țări/regiuni. Deci nu vorbim de un PIB nominal pe cap de locuitor, ci de o estimare care ține cont de inflație și de costurile diferite ale vieții în regiuni/țări diferite și în perioade diferite.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Odată ce trupele aliaților au pătruns pe teritoriul Germaniei naziste, în aprilie 1945, unitatea specială americano-britanică Alsos a început să caute locul în care aflaseră că s-a construit un reactor nuclear de către echipa lui Werner Heisenberg. În acest scop, analizau mostre de pământ din diverse zone pentru a detecta urme de radioactivitate semnificative. Un american glumeț a trimis spre cercetare experților un eșantion de sol și o sticlă cu vin găsită prin zonă, cu bilețelul „Analizați-l și pe ăsta!”.

Citește mai mult