Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Mica Românie din Crevedia: peste gard, se pregătesc noi dezastre

Crevedia după explozii

Foto - Inquam Photos/ George Călin

Dezastrul de la Crevedia este o mostră a României disfuncționale, o ilustrare cap - coadă a lucrurilor care au transformat-o într-o țară ostilă vieții. Joi seară, la cinci zile după explozii, ISU a anunțat că intervenția în Crevedia s-a terminat și că pericolul, reprezentat de cele două cisterne pline de gaz rămase, a trecut. În toată această perioadă, pompierii au evacuat controlat gazul rămas în cisterne și le-au ținut sub jet de apă ca să nu explodeze. „Noi am plecat de acasă pentru că mirosea a gaz în continuare și pentru că vedeam că pompierii aruncă cu apă pe cisterna. Însă destui dintre vecinii noștri, nu”, spune o femeie. La aproximativ 250 de metri de locul exploziei, la limita zonei de siguranță în care accesul era interzis, o parte din case au fost locuite pe toată perioada intervenției. „Oamenii nu aveau curent, nu aveau apă și se întrebau, inclusiv pe grupurile comunei, de ce nu au curent și de ce li s-a interzis să pună generator. Nu știau că asta se întâmplă din cauză că există încă risc de explozie”, continuă ea. E revoltată de numărul vehiculat de autorități în ceea ce privește persoane evacuate. „Nu au fost niciodată 3.000 de evacuați, 3.000 de oameni înseamnă jumătate din populația comunei”.

Acolo unde utilitățile au fost întrerupte, câțiva cetățeni spuneau marți după-amiază că nu au primit decât foarte puțină apă de la autorități. O bunică povestea că a primit o sticlă de jumătate de litru și un sandviș pentru nepoțică în prima zi după explozie și un bax de 6 sticle la doi litri, după încă două zile. „Aduceți-le, dracu’, niște apă la oamenii ăștia să aibă în permanență. Puneți o cisternă în capul străzii, ce fac atâta timp fără apă?”, striga un bărbat la reprezentanții primăriei. În aceeași zi, în prima ședință de consiliu local după dezastru, consilierii PSD au votat pentru atribuirea unui teren central fratelui consilierului personal al primarului. 

Această prioritizare a acțiunilor spune totul despre interesul și capacitatea autorităților de a lua măsuri care să prevină dezastrele și să limiteze efectele lor. „De ce nu le spuneți oamenilor că e încă pericol de explozie, sunt încă oameni care locuiesc acolo?”, îi întreabă cineva pe consilieri și pe primar. Aceștia răspund că, dacă pompierii i-au lăsat să stea în case, înseamnă că zona e sigură.

„Dar au mai fost pompieri și sâmbătă seara și tot așa au crezut că e sigur și acum sunt în spital”, replică o localnică. Vorbele ei arată că oamenii și-au pierdut complet încrederea în autorități. Sunt, suntem, de fapt, cu toții, într-o situație imposibilă - fără încredere nu poți construi nimic, dar tragediile repetate au transformat lipsa ei într-o strategie omniprezentă de supraviețuire.

Satul Cocani a fost izolat

Și între timp, te descurci cum poți. Pe perioada intervenției pompierilor o porțiune din DN1A a fost închisă. Asta înseamnă că locuitorii satului Cocani, care ține de Crevedia, au rămas aproape izolați. Ca să ajungă la locurile de muncă din București, au fost nevoiți să facă un ocol de 40 de kilometri pe drum asfaltat sau să meargă cu mașina direct prin câmp. „Eu sunt asistentă la Spitalul Universitar București și soțul meu lucrează tot în București, în cartierul Militari. Făceam în jur de 30 de kilometri până la serviciu, acum naveta e de 70 de kilometri”, povestește Mariana Luceanu, care spune că locuitorii din Cocani ar avea nevoie de un drum secundar pe lângă pădure. La fel cum ar avea nevoie de racordarea la rețeaua de apă sau de gaz, un vis deocamdată îndepărtat. 

Amenințări vechi și noi 

Exploziile de la depozitul GPL din Crevedia i-au făcut pe oameni mai atenți la lucrurile care îi pot pune în pericol, de la faptul că școlile și grădinițele nu au portar până la starea drumurilor. „Aici, nu există portari în școli și grădinițe, teoretic orice copil mic poate să iasă pe ușă și să i se întâmple orice”,  se plânge o locuitoare a comunei, Ruxandra Radu. Se teme pentru siguranța copiilor săi, și nu doar din acest motiv. Sunt alergici la veninul de albine și spune că în școlile din comună nu există niciun EpiPen - un stilou preumplut cu adrenalină pentru tratamentul de urgență al reacțiilor alergice, așa cum e obligatoriu prin lege, și nicio persoană instruită să îl folosească. Este ea însăși alergică la ambrozie, care este răspândită în zonă, deși proprietarii de terenuri sunt obligați prin lege să o combată. 

„Sunt terenuri cu ambrozia de un metru, am vecini alergici care sunt arestați la domiciliu, metaforic vorbind, și care două luni pe an ies din curte doar cu masca pe față pentru drumuri urgente”, povestește ea, adăugând că nu vrea ca în comună să apară riscuri suplimentare. „Se dorește construirea unui centru de deșeuri periculoase în apropierea unei zone locuite și a unui loc de joacă. Deci tot ce scapă filtrelor acestei firme va intra în plămânii copiilor noștri. Tot ce scapă în sol se duce în apa freatică. Această comună folosește pentru uzul casnic pânza freatică, orice contaminare a pânzei ar putea duce la contaminarea apei pe care o folosesc cetățenii. Se dorește, de asemenea, instalarea unui crematoriu pentru animale, resturi de la fermă, resturi biologice de la mai multe ferme, tot în apropierea școlii și a grădiniței, în Crevedia. Dați-vă seama că acele animale moarte vor ajunge acolo prin transport, iar transportul va trece fix pe lângă școli, instituții și pe lângă casele oamenilor. La fel și în cazul firmei de deșeuri, -vor să proceseze 5 tone pe zi de deșeuri periculoase pe zi. Foarte multe tone de deșeuri periculoase vor trece pe lângă locuințe, toate camioanele alea doar nu or să zboare. Nu avem infrastructură pentru așa ceva, străzile sunt înguste. Treci cu toate nenorocirile astea fix pe lângă casa omului, pe lângă gardul omului, pe lângă copii. Nu ne-a fost de ajuns mirosul de la ferme, acum vrem un risc, vrem incinerare, vrem deșeuri toxice pe lângă casele oamenilor”,  spune Ruxandra Radu.

Vocea localnicilor din Crevedia, care s-a făcut auzită în aceste zile din cauza unei tragedii, descrie, de fapt, precaritatea existenței din toată țara - suntem mereu doar la un pas distanță de o nenorocire. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Valentin check icon
    Ai, mă! Tot așteptăm ceata aia de politicieni morali, care să vină pe cai albi și să ne salveze, adică ei să ne conducă de mânuță - că doar ăsta e jobul lor - și noi să ne vedem de ale noastre, că ăsta e jobul nostru. Ia să vezi cum vin, sunt după colț! Bre, dacă n-ai o structură, o schelărie zdravănă, degeaba aștepți politicianul perfect. Structura asta, în orice stat modern, se numește Constituție. Aia e legea care naște orice altă lege. Fără ea e haos. Să nu ne imaginăm că vin politicieni cu inimă largă și fac legi corecte din bunătatea inimii lor. N-o să se întâmple!
    Ce avem nevoie? Avem nevoie de o Constituție. Ce avem acum e o glumiță care datează din anii 90. Făcută pe genunchi, în grabă, cum erau toate în anii 90.

    Noi să o facem, nu ei, că pe ei nu-i avantajează. Noi, opinia publică, mass-media, organizațiile care se ocupă cu drepturile omului etc. Adică societatea civilă. Nu e un proiect de weekend, e un proiect de câțiva ani buni. Pe urmă referendum și luăm un start nou.

    Dar e o problemă la care nu ne gândim, și lor le convine să nu ne gândim. Lasă, fraților, că vin niște politicieni morali și nu mai aveți nevoie de o Constituție reală. Merge și aia din anii 90, că a mers până acum.

    Da, da! A mers! Dormiți liniștiți, că merge. Ia să vezi ce bine merge: când nu ai un cadru solid pentru legi sănătoase. Merge de zbârnâie. Așa că dormiți în pace, dormiți liniștiți, că e bine! Din ce în ce mai bine. Dați vina pe partidul X, pe politicianul Y. Trăiți cu speranța că vin alți politicieni. Degeaba vin, dacă terenul e gol, dacă toată șandramaua asta nu are o coloană vertebrală. Una dreaptă, nu o încropeală din anii 90.
    • Like 1
  • Ovidiu check icon
    "Vocea localnicilor din Crevedia, care s-a făcut auzită în aceste zile din cauza unei tragedii, descrie, de fapt, precaritatea existenței din toată țara - suntem mereu doar la un pas distanță de o nenorocire."
    Asta e țara PSD-ului și a celorlalte partide care sunt la putere sau se bat pentru ea. Asta e țara românilor care votează PSD, PSD și iar PSD. Asta e țara mafiei primăriilor de pretutindeni. E țara șmecherilor, a îmbuibaților, a nesătuilor, care ignoră legile, chiar așa șchioape și ambigue cum sunt. E țara clanurilor transpartinice de nași, fini, cumetri și de "famiglii" care compun clientela politică a partidelor. Toate nenorocirile astea se perpetuează de treizeci și ceva de ani. Nu mai cred că suntem capabili de schimbare. Nici n-am avea cum. N-am fost niciodată mai breji. de când ne știm. Cu excepția unor momente de răscruce, memorabile totuși, în istoria noastră.
    Ne vom duce traiul, pe mai departe, cu aceiași politicieni de doi bani, de primari corupți și nesătui, de electorat absent, apatic, indolent.
    Vom aștepta iar apariția unui personaj atât de sinistru, precum Dragnea, care să ne scoată în stradă?

    • Like 2
    • @ Ovidiu
      alexe check icon
      ...tara lui "asta e" si a acarului Paun
      Vezi filmul lui Thomas Ciulei. https://www.youtube.com/watch?v=7iCqyRXBDSw
      Aceeasi gargara politica si "pedepsirea" actionista a vinovatilor dupa fiecare catastrofa. Pina se uita de ei pe urma ai regastesti pe posturi in alte localitati.
      • Like 0
    • @ alexe
      Mirea check icon
      Țara imbecililor agramați cu acces la net, care behăie inepții scrise cu picioarele!
      Țara celor care n-au dat atenție instruirii, dar au pretenții de salarii mari, pensii decente și, cea mai mare pretenție, întotdeauna alții să respecte regulile, legea, ei - niciodată!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult