Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Ministrul Justiției ia în calcul graţierea. „Nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen”

Ministrul Justiţiei Florin Iordache ia în calcul graţierea și spune că va discuta cu premierul Sorin Grindeanu despre situaţia deţinuţilor, potrivit Dgi24.

„Amnistia, din punctul meu de vedere, nu trebuie avută în vedere amnistia, dar grațierea este un fenomen. Și asociaţiile profesionale au susţinut graţierea, pentru că este un atribut al fiecărui stat în materie penală pentru un astfel de act de clemenţă. În 2002 s-a dat ultima lege care vizează graţierea. Bineînțeles, cu eliminarea faptelor de corupţie, cu eliminarea faptelor grave”, a spus marți ministrul Florin Iordache, conform Digi24.

Ministrul Justiției a explicat că în România, gradul de ocupare în penitenciare este de 150%. 

„Noi avem 19 mii de locuri în penitenciare. În acest moment avem peste 8500 de deținuți în plus, avem în jur de 27 de mii de deținuti pe 19 mii de locuri”, a adăugat Florin Iordache.

Asociaţia „Forumul Judecătorilor din România" se delimitează însă, într-un comunicat prezentat de Hotnews, de declarațiile ministrului Justiției, Florin Iordache și arată că „nu există nicio urgenţă în adoptarea unei legi de amnistie sau graţiere colectivă".

Asociația judecătorilor spune că grațierea și amnistia unor fapte penale pot avea ca efect „scăderea încrederii în justiţie şi accentuarea sentimentului de insecuritate socială”.

„Comisia Europeană a tras un prim semnal de alarmă cu privire la situaţia din România prin raportul de ţară MCV din anul 2015, în care s-a consemnat că „respingerea de către Parlament, în luna noiembrie 2014, a legii de amnistie a dat un semnal pozitiv, deoarece a demonstrat opoziția față de o lege care ar fi avut ca efect imacularea indivizilor care au fost condamnați pentru infracțiuni de corupție. Totodată, faptul că, după nici o săptămână de la acest vot, un nou proiect de lege privind amnistia colectivă a fost scos din sertare în Parlament dovedește că această problemă nu este închisă”, se arată în comunicatul asociației menționate.

Ministrul Justiției, Florin Iordache, a declarat la ieșirea de la audierile din Parlament că discutarea în Parlament a unei legi a amnistiei și grațierii este de „bun augur”.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Flo check icon
    Ministrul Justitiei ar trebui sa reflecteze asupra a trei aspecte: costul proceselor ulterioare gratierilor, atragerea de fonduri europene pentru constructia de noi penitenciare si cum reintegram infractorii!
    • Like 0


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult