Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Minunea de pe litoral: realitatea paralelă a ministrului Turismului

Mamaia 2022

Foto; inquam Photos

Așa le place să-și fure singuri căciula! A fost prima mea reacție când am citit anunțul oficialilor români despre numărul turiștilor din 2022. Înțeleg că vrei să dai un mesaj pozitiv, că piața turistică din România pare că-și revine, dar când primești cifrele de la Institutul Național de Statistică și vezi că nu este așa, măcar nu te mai lăuda. Voi descrie mai jos, cum a manevrat ministrul Turismului, Daniel Cadariu, datele de la Institutul Național de Statistică, astfel încât să evite un anunț negativ pentru turismul românesc. A comparat 2022 cu 2021 și 2020, ani în care aveam restricții impuse de pandemia de coronavirus.

„În primele şase luni ale anului sunt deja 600.000 de turişti străini, o creştere de 200% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”.

Citatul îi aparține chiar ministrului Turismului, Daniel Cadariu care a organizat o conferință de presă. Las mai departe datele anunțate de oficial, conform celor de la news.ro.

Ministrul Antreprenoriatului şi Turismului, Daniel Cadariu, a anunţat marţi, într-o conferinţă de presă, că în anul 2022, faţă de anul 2021, se înregistrează o creştere totală a numărului de turişti de 37%, de la 3,2 milioane la 4,4 milioane, el arătând că în primele şase luni ale anului sunt deja 600.000 de turişti străini, o creştere de 200% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.” În 2022, faţă de anul 2021, avem o creştere totală a numărului de turişti de 37%, de la 3,2 milioane la 4,4 milioane”, a spus Cadariu.

Cifrele reale indică în 2022 o scădere cu aproape 50% a numărului de turiști străini față de 2019, an fără restricții impuse de coronavirus

Pentru a compara date, una dintre reguli spune că trebuie să măsori mere cu mere. Cu alte cuvinte, compari 2022, primele șase luni în cazul nostru, cu 2019. Sunt ani în care nu au fost restricții impuse de pandemia de coronavirus. Adică piața a fost liberă, iar turistul nu a fost constrâns să aleagă o anumită destinație din cauza restricțiilor. Chiar și Uniunea Europeană, prin oficiul de statistică Eurostat compară cei doi ani, 2022 cu 2019, atunci când se referă la revenirea turismului. Dar și oficiali din țări cu tradiție în turism (Spania, Portugalia, Franța, Italia) și chiar vecinii bulgari au aceeași politică. Mai puțin, ai noștri.

Probabil, ministrul a văzut și aceste cifre și a vrut să evite adevărata stare a turismului românesc. Dacă nu le-a avut sau nu i-au fost date, atunci ministrul trebuie să aibă o discuție extrem de serioasă cu cei din echipa sa. Le dau eu o mână de ajutor!

Să ajungem la cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică

În primele șase luni ale anului 2022, potrivit Institutului Național de Statistică, în țara noastră au fost înregistrați 631.492 de turiști străini. În aceeași perioadă a anului 2019, aceeași instituție, arată că ne-au vizitat 1.206.645 turiști străini. Cu alte cuvinte, scăderea este de aproape 50%.

A scăzut și numărul turiștilor români față de 2019. În primele șase luni ale anului 2022, au fost cu 609.010 mai puțini turiști față de aceeași perioadă a anului 2019.

În loc de concluzie, le transmit celor de la Ministerul Turismului că degeaba ascunzi gunoiul sub preș, mizeria tot va ieși la suprafață.

Articol publicat inițial pe Funky Travel

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult