Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Minuni bugetare. Surpriza din „noul” buget ajuns azi în Guvern

În noua variantă de buget care va merge în Parlament, la Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale, există o diferență de vreo 3 miliarde de lei. O să ne bucurăm și vom zice că bine au făcut că au tăiat de la Finanțe.

DAR

Există o problemă majoră care pe mine mă face să pun la îndoială felul în care a fost construit acest buget.

România, ca orice alt stat membru al Uniunii Europene, are o contribuție anuală la bugetul UE (vedeți explicații și comparații AICI).

Contribuția cea mai mare a României la UE este calculată pe baza unui procent de 0,7% din Venitul Național Brut (măsoară venitul total câştigat de români şi e folosit în comparaţiile internaţionale care evaluează puterea de cumpărare din diferite ţări).

În ultimul document dat de Comisia Națională de Prognoză, VNB (Venitul național brut) este estimat în creștere față de 2016, de la 165 miliarde de euro, la 179 miliarde de euro (cum e și logic, dacă avem o creștere a PIB).

În prima variantă de buget, publicată pe 23 ianuarie, contribuția României la bugetul UE din VNB era estimată în creștere față de 2016, cum este logic, dacă ne uităm că avem un VBN mai mare decât în 2016, iar modul de calcul este unul procentual.

Surpriză, însă. În noua variantă de buget, la această cheltuială sunt 1,3 miliarde lei în minus.

Cum oare, dacă noi avem o creștere estimată a VBN, atunci contribuția noastră la UE este mai mică cu 25% față de 2016?

(Estimări Venit Național Brut // clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 23 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 27 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări/)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Miza
    Interesant faptul ca dupa ce Dragnea a fost in SUA si a aflat de la Trump ca pt a ramane in NATO trebuie sa contribui cu minim 2 % , acesta a redus de fapt bugetul de apărare.
    Vouă ce va spune ?
    • Like 0
  • Dacă presupuneți o „pe sub masă”, e posibil să vă înșelați.
    Nu se mai prea pricep, oamenii ăia, la făcut calcule elementare. O fi rămas în spreadsheet ceva formulă agățată, ori la copy-paste, care știm că este emblema PSD-ului, trec prin bugete tot felul de „reminiscențe”.
    Și ne critică.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult