Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Minuni bugetare. Surpriza din „noul” buget ajuns azi în Guvern

În noua variantă de buget care va merge în Parlament, la Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale, există o diferență de vreo 3 miliarde de lei. O să ne bucurăm și vom zice că bine au făcut că au tăiat de la Finanțe.

DAR

Există o problemă majoră care pe mine mă face să pun la îndoială felul în care a fost construit acest buget.

România, ca orice alt stat membru al Uniunii Europene, are o contribuție anuală la bugetul UE (vedeți explicații și comparații AICI).

Contribuția cea mai mare a României la UE este calculată pe baza unui procent de 0,7% din Venitul Național Brut (măsoară venitul total câştigat de români şi e folosit în comparaţiile internaţionale care evaluează puterea de cumpărare din diferite ţări).

În ultimul document dat de Comisia Națională de Prognoză, VNB (Venitul național brut) este estimat în creștere față de 2016, de la 165 miliarde de euro, la 179 miliarde de euro (cum e și logic, dacă avem o creștere a PIB).

În prima variantă de buget, publicată pe 23 ianuarie, contribuția României la bugetul UE din VNB era estimată în creștere față de 2016, cum este logic, dacă ne uităm că avem un VBN mai mare decât în 2016, iar modul de calcul este unul procentual.

Surpriză, însă. În noua variantă de buget, la această cheltuială sunt 1,3 miliarde lei în minus.

Cum oare, dacă noi avem o creștere estimată a VBN, atunci contribuția noastră la UE este mai mică cu 25% față de 2016?

(Estimări Venit Național Brut // clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 23 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 27 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări/)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Miza
    Interesant faptul ca dupa ce Dragnea a fost in SUA si a aflat de la Trump ca pt a ramane in NATO trebuie sa contribui cu minim 2 % , acesta a redus de fapt bugetul de apărare.
    Vouă ce va spune ?
    • Like 0
  • Dacă presupuneți o „pe sub masă”, e posibil să vă înșelați.
    Nu se mai prea pricep, oamenii ăia, la făcut calcule elementare. O fi rămas în spreadsheet ceva formulă agățată, ori la copy-paste, care știm că este emblema PSD-ului, trec prin bugete tot felul de „reminiscențe”.
    Și ne critică.
    • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult