Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Minuni bugetare. Surpriza din „noul” buget ajuns azi în Guvern

În noua variantă de buget care va merge în Parlament, la Ministerul Finanțelor Publice – Acțiuni Generale, există o diferență de vreo 3 miliarde de lei. O să ne bucurăm și vom zice că bine au făcut că au tăiat de la Finanțe.

DAR

Există o problemă majoră care pe mine mă face să pun la îndoială felul în care a fost construit acest buget.

România, ca orice alt stat membru al Uniunii Europene, are o contribuție anuală la bugetul UE (vedeți explicații și comparații AICI).

Contribuția cea mai mare a României la UE este calculată pe baza unui procent de 0,7% din Venitul Național Brut (măsoară venitul total câştigat de români şi e folosit în comparaţiile internaţionale care evaluează puterea de cumpărare din diferite ţări).

În ultimul document dat de Comisia Națională de Prognoză, VNB (Venitul național brut) este estimat în creștere față de 2016, de la 165 miliarde de euro, la 179 miliarde de euro (cum e și logic, dacă avem o creștere a PIB).

În prima variantă de buget, publicată pe 23 ianuarie, contribuția României la bugetul UE din VNB era estimată în creștere față de 2016, cum este logic, dacă ne uităm că avem un VBN mai mare decât în 2016, iar modul de calcul este unul procentual.

Surpriză, însă. În noua variantă de buget, la această cheltuială sunt 1,3 miliarde lei în minus.

Cum oare, dacă noi avem o creștere estimată a VBN, atunci contribuția noastră la UE este mai mică cu 25% față de 2016?

(Estimări Venit Național Brut // clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 23 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări)

(Variantă buget 27 ianuarie// clic pe imagine pentru a mări/)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Miza
    Interesant faptul ca dupa ce Dragnea a fost in SUA si a aflat de la Trump ca pt a ramane in NATO trebuie sa contribui cu minim 2 % , acesta a redus de fapt bugetul de apărare.
    Vouă ce va spune ?
    • Like 0
  • Dacă presupuneți o „pe sub masă”, e posibil să vă înșelați.
    Nu se mai prea pricep, oamenii ăia, la făcut calcule elementare. O fi rămas în spreadsheet ceva formulă agățată, ori la copy-paste, care știm că este emblema PSD-ului, trec prin bugete tot felul de „reminiscențe”.
    Și ne critică.
    • Like 1
vezi toate comentariile
Subiecte din acest articol
Îți recomandăm

Copertă Scrisoare pentru Augustin

Deși produc distorsiuni grave, cu impact puternic, statele lumii intervin tot mai des în ordinea spontană a pieței, creând în ultimele decenii cetățenilor așteptarea că cineva are obligația „să-i salveze”. Cu cât statul acționează mai mult prin reglementări cu scop, cu atât blochează ordinea spontană a pieței și obține efecte greu de reparat. Lucian Croitoru remarcă faptul că trăim într-o disonanță cognitivă de amploare istorică la nivel planetar: același om care dimineața respectă un contract, seara votează pentru politici care subminează contractul. Dar nu o face din ipocrizie, scrie autorul.

Citește mai mult

Prof.dr. Victor Costache

La finalul săptămânii trecute, Casa Națională de Asigurări de Sănătate a publicat în cadrul procesului de transparență legislativă un proiect de ordin care modifică normele tehnice pentru programele naționale de sănătate. Documentul introduce o formulă de calcul care ar trebui să se aplice la nivel de județ, pentru a stabili dacă spitalele publice au o „capacitate depășită”- numai în acest caz urmând a fi contractați furnizori privați pentru îngrijirea pacienților. Cu alte cuvinte, spun asociațiile de pacienți și patronatele din industrie, se urmărește reducerea accesului cetățenilor la tratament. CNAS spune însă că efectul va fi exact opus.

Citește mai mult
Citește în continuare pe republica.ro