Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Intersecții pe str. Timpului

Mircea Dinescu

Mircea Dinescu nu se mai face că lucrează

Pot să spun că îl știu pe Mircea Dinescu, nu că îl cunosc. Am fost asociați vreme de un an la „Gândul”, dar un contact omenesc, sufletesc, dincolo de discuțiile privind ziarul, nu am avut niciodată. La despărțire, am spus doar atât: „Nu fac parte din filmul în care joacă Mircea Dinescu”.

N-am făcut parte încă de la început. Pe 22 Decembrie 1989, eu veneam cu coloana de demonstranți spre Televiziune, Dinescu stătea în genunchi în fața fostului magazin Bitolia, în Piața Dorobanți, și zicea ceva de Ceaușescu, copii, omorât, Crăciun. După ce militarii de pe acoperișul TVR și-au strâns armamentul și au dispărut, Dinescu a intrat în clădire, eu nu, blocat de teama de ridicol care mă urmărește de-o viață – m-am dus în apropiere, la domeniul lui Ceaușescu din Primăverii.

Nu vreau să vorbesc aici despre omul Dinescu. Sunt ani putrezi de când nu mai am nicio legătură cu el. Și nici nu ne vom mai întâlni în această viață. Dar există și un personaj Mircea Dinescu, care a simbolizat Revoluția de pe ecranul televizorului. Unul dintre puținii noștri disidenți, luptător împotriva național-socialismului, nazismului ceaușist, ceea ce m-a făcut să trec peste multe în legătură cu omul Dinescu.

Nu știu câtă vreme am rămas privind în perete după ce am citit textul recitat de Mircea Dinescu pe net, intitulat eminescoid „Scrisoarea a III-a, către Șahinșahul de la Cotroceni”.

Apoi, am dat un singur telefon, lui Andrei Pleșu.

Am criticat pe bază de logică și bun-simț măsura autorităților de a închide piețele de incintă. Mi se pare negândită și nepotrivită. Dar ce spune disidentul Dinescu, luptătorul împotriva național-socialismului, nazismului ceaușist nu sunt în stare decât să transcriu, ca să citiți. Poate și pentru că am obosit de atâta urâciune și mizerie umană câtă a trebuit să înghit în ultima vreme.

Îți recomandăm

Scrisoarea a III-a, către Șahinșahul de la Cotroceni (fragmente)

Domnule Klaus Iohannis,

Obiceiul strămoșilor iohannieni de a da afară micii negustori și târgoveții valahi din cetatea Sibiului înainte de apusul soarelui, să le fie sașilor somnul lin și porțile zăvorâte, văd că l-ați extins în această iarnă dând afară românii din piețele românești chiar în timpul zilei.

Nu e de mirare că un lucru nevolnic atât de bine făcut i-a entuziasmat și pe semi-ungurul Ludovic Orban și pe arabul fugit de acasă Raed Arafat ca să nu-l mai pun la socoteală pe tătarul Nelu răspunzător cu număratul morților la ora micului dejun.

Pe cât sunt de fericit că prin venele copiilor mei curge și puțin sânge înmiresmat de stepele cazace și de pusta maghiară, care le-au mlădiat frumusețea și caracterul, pe atât sunt de trist că alergia mea la naționalismul grobian și scârbavnic nu mă scutește de pedeapsa de a-mi aminti că sunt român când văd disprețul neamțului pentru țăranul valah care nu mai are loc în propria-i țară.

Oi fi dumneata mândru de sparangheliada pe care ai lansat-o nu de mult, îngenunchind o parte a poporului român în țărâna germană, dar tare mi-e că, dacă o să te mai joci în continuare de-a Șahinșahul cu tarabagiii amărâți din bazarele românești, or să iasă mulahii ortodocși din adormire cu rogojinele aprinse-n cap să-ți cânte prohodul de Crăciun sub ferestrele Palatului.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult