Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Jmecherul român

• A închis o clipă ochii, pe urmă a privit undeva peste umărul meu și a zis destul de tare: „Să știi că eu plec... o să-ți scriu de la Paris”.

Joza nu vorbea niciodată ca să se afle în treabă. A fugit din România lui Ceaușescu prin `83. Era un programator sclipitor, astăzi e milionar în euro din producția și vânzarea de software.

L-am întrebat atunci, când eram doi studenți amărâți, într-o cantină din Grozăvești, de ce. Întrebam ca să înțeleg și eu de ce n-aveam de gând să plec.

„Pentru că nu pot să fac cu ochiul...”. A mimat prost, când cu ochiul stâng, când cu dreptul „Mergi pe burtă...”, „Las-așa...”, ... „Hai c-o aranjăm...”, „Oameni suntem...”.

„Nu vreau să beau cu măcelarul, să mă înfrățesc cu instalatorul, să-i dau Kent și cafea doctorului ca să pot trăi. Vreau să plătesc cu chitanță și să mi se rezolve bine și repede totul, în afară de ce muncesc eu”.

• A fi jmecher (nu șmecher, prea apropiat de nemțescul schmecker, persoană cu gust rafinat) presupune a înlocui Gesellschaft cu Gemeinschaft, instituțiile cu oamenii. Legile și regulile, cu rețele de relații personale.

• Jmecherii au vocația diagonalei, sunt profesioniștii scurtăturii. Dacă le pui în față un unghi drept, cu regula că trebuie parcurs întocmai, în scurtă vreme o să facă potecă pe diagonală. Pe unii îi încearcă și un dezgust metafizic să respecte regulile adresate tuturor.

• Cei care au rezolvat probleme printr-o jmecherie, pot să ajungă celebri. De pildă, Alexandru Macedon sau „Columb”.

Aidoma celorlalți muritori, Macedon n-a reușit nicicum să dezlege nodul gordian. Și atunci l-a tăiat cu sabia, ceea ce o sumă de primitivi au considerat „soluție” de-a lungul veacurilor.

Ca să facă să stea un ou în poziție verticală, Columb ar fi avut „genial de simpla” idee să-i zdrobească fundul. Aceeași stupiditate jmecheră în cazul ambilor cuceritori de continente: înlăturarea dificultății esențiale prin modificarea nepermisă a enunțului. Ca și cum ai dezlega o problemă de șah sfeterisind o piesă de pe tablă.

• Un motor fundamental pentru comportamentul jmecherului este teama de a fi luat drept prost. Nu există întrebare la care jmecherul politic să nu aibă răspuns. Mai mult: la care să nu aibă răspuns pe loc, fără să stea o clipă pe gânduri.

Reflecția, pauza meditativă, dubitația le consideră semne de slăbiciune. A răspunde „Nu știu, trebuie să mă documentez” e de neconceput. 

   Zeitatea lor tutelară este Adrian Severin, cel care întrebat fiind ce părere are despre faptul că hidrogenul a ajuns la dublu în apă față de oxigen, a răspuns instant că el a ridicat această problemă și la Consiliul Europei.

• Jmecherul român nu este inteligent în adevăratul sens al cuvântului. El obține bani, bunuri, funcții, putere prin fraudă, corupție, trafic de influență, înșelătorie, adică prin călcarea de cele mai multe ori grosolană a legilor, ceea ce nu necesită multă inteligență, ci multă ticăloșie.

A dorit odată să stea de vorbă cu mine superjmecherul megamiliardar Dinu Patriciu. Mi s-a părut un tip lacom și limitat până la redus mintal. Într-o oră de discuție, n-am găsit o singură propoziție de ținut minte.

Alt mare jmecher, mogulul fecalei sângerânde, Dan Diaconescu, obținea audiențele cu care percepea sume considerabile celor ce doreau să apară la OTV, bătându-și joc în fiecare seară de regulile profesionale și morale care guvernează jurnalismul, precum și de legile penale. Un semisfertodoct fără scrupule, care ar fi pus-o și pe maică-sa moartă și dezbrăcată pe ecran ca să facă rating. Nu altfel inteligent decât un șobolan.

• Elena Udrea?... O jmecheră, cum zicea teologul de externe Baconschi, irezistibilă, nu?... Imaginea emblematică pentru tot ce a apucat această doamnă, bani, vile, poșete, funcții de partid și guvernamentale, este dânsa venind în jos cu căzășuta, îmbrățișată din spate de instructor: prin protecție de pantaloni, nu prin scăpărat de neuroni.

• Sau fratele ei de lapte, jmecherul natural „Sebi” Ghiță: a făcut o avere uriașă jefuind pur și simplu statul cu contracte obținute prin șantaj și trafic de influență. Apoi a dispărut de pe DN1 cu limuzina în hiperspațiu, de sub ochii polițiștilor care cică îl filau și n-a mai apărut decât în „filme”, înregistrate pe postul său tv.

Îți trebuie multă minte pentru toate astea? Sau e de ajuns să faci parte dintr-o rețea de corupție mafiotă întinsă în toate autoritățile statului?

• Jmecherul nu e capabil să funcționeze de unul singur. Numai împreună cu alții ca el poate să-i scuipe în cap pe fraieri, luând în stăpânire țara bucată cu bucată.

• Jmecherul poate să posede mult, dar e sterp.

• Tot ce am spus până acum se închide, ca duhurile în sticlă, cu o expresie populară perfectă.

Cum e jmecherul român? E prost de jmecher. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult