Sari la continut

De opt ani suntem împreună. Vă mulțumim!

Găsim valori comune, sau scriem despre lucruri care ne despart. Ne unesc bunul simț și credința că putem fi mai buni. Suntem Republica, sunteți Republica!

Steerilitatea lumii ce vine. Rețelele sociale au dat prostiei șansa să se agrege și proștilor posibilitatea să devină solidari

Olivia Steer - fb

 Foto: Facebook Olivia Steer

Putem să râdem în multe feluri de prostia monumentală a Oliviei Steer și de tribulațiile ei ridicole, dar ceea ce rămâne după explozia noastră de ironie este replierea acestei prostii în spatele unor baricade tot mai înalte.

Ce a adus nou democratizarea accesului la cuvânt și generalizarea „dreptului” fiecăruia de a spune ce vrea? A adus mai multă inteligență? Nu. A adus mai multă prostie? Nici asta. Ci doar a dat prostiei încrederea în sine și curajul de a se considera egala inteligenței. Televiziunea și apoi internetul au permis afirmarea agresivă a prostiei (în toate versiunile ei: ignoranță, autosuficiență, analfabetism, incultură etc.) în numele unei fantasmatice egalități care ar îngădui oricui să vorbească despre orice.

Rețelele sociale au dat prostiei șansa să se agrege și proștilor posibilitatea să devină solidari. Ele le-au permis să nu mai trăiască ignoranța, incultura sau repetenția ca pe o rușine, ci ca pe acte de curaj și de libertate. De aceea, nu este deloc o întâmplare că printre marile valori moderne pe care le revendică ignoranții atunci când se adună laolaltă e tocmai libertatea. Nu revendică educația sau știința, nu revendică responsabilitatea sau solidaritatea, ci doar acea ciudată libertate de a fi ei înșiși, de a nu da nimănui socoteală pentru ce sunt, de a se mândri că sunt așa cum sunt și de a spune cu glas tare că nu mai au nevoie de nimic altceva (nici de întrebări, nici de incertitudini, nici de dialog) pentru a înfrunta pe oricine, la orice nivel, despre orice, având mereu convingerea că vor ieși învingători din aceste înfruntări.

Pentru că da, formele ignoranței sunt tot mai numeroase, la fel și oastea celor care se adună în numele unei aceleiași cauze în jurul unor simboluri are lipsei de inhibiție a prostiei precum Steer, Cumpănașu, Șoșoacă, Becali și atâția alții. Cu toții trăiesc această agregare a gregarității drept un triumf și se prea poate ca prin perseverența lor să facă să adere la cauza acestei dezinvolturi a prostiei noi și noi grupuri de oameni.

Desigur, putem trăi cu nostalgia vremurilor în care cei neștiutori se rușinau cu neștiința lor și îi admirau ori îi invidiau pe oamenii cu carte. Vremuri în care a fi student era o mândrie, iar a fi profesor o demnitate. Asta se întâmpla pe când a ști carte era încă speranța afirmării publice și a recunoașterii sociale. Ceea ce era posibil și pentru că ignoranța era dezorganizată, blamată, privită ca un eșec. Dar, între timp, viața în rețea a făcut asta: a strâns partizanii neștiinței de carte laolaltă, i-a mobilizat nu pentru a-și depăși condiția înspre luminile cunoașterii, ci pentru a face din obscurantismul lor un stil de viață acceptabil și un model de urmat.

Din această perspectivă, nici măcar nu mai e sigur că prăbușirea educației este o cauză a acestui triumf agresiv al ignoranței în rețea. Se prea poate ca ea să fie tocmai o consecință a lui, ori cel puțin un proces care s-a desfășurat așa: cu cât ignoranții reușeau să se găsească mai ușor între ei și să se felicite pentru reușita lor (de a fi împreună), cu atât ocolul prin ani lungi de școală și mobilizarea minții pentru a învăța păreau mai inutile. Căci învățarea e un proces mult mai puțin glorios decât o flegmă aruncată în fața lui Cărtărescu, decât un duo lasciv cu impostorul Cumpănașu, decât un urlet umed al lui Șoșoacă.

Nu aș dispera însă. Pe măsură ce crește acest val al agresivității prostiei, încep să conștientizeze și oamenii inteligenți și cultivați că nu mai e suficient să-și onoreze inteligența doar cu diplome. Că trebuie să strângă rândurile, indiferent de opțiunile ideologice, pentru a face față acestei amenințări reale. În fața ignoranței endemice, nu mai contează la final dacă ești de stânga sau de dreapta, conservator, liberal sau social-democrat. Contează doar ca împreună să apărăm onoarea a ceea ce ne permite să trăim azi o viață mai bună decât acum o mie de ani, ce ne-a crescut șansele unei vieți mai lungi și mai sănătoase, îngăduindu-ne să ne întâlnim cu oameni dintre cei mai diverși fără să vrem să-i omorâm că sunt diferiți și fără să ne fie teamă că o să ne ucidă pentru că nu le semănăm.

Căci, în toate epocile în care ignoranța a triumfat, umanitatea din om a fost înfrântă. Iar noi știm asta și nu ne putem îngădui un nou experiment de acest fel de dragul celebrității efemere ori al confortului nostru.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Totusi are un cap frumos, pletele ii cad bine pe umeri. 'Ce bine arati!' ar congratula-o orice comper tabloid. Doamna are multa sala la baza, dieta stricta si somn bovin netulburat, absolut.
    • Like 1
  • As adauga urmatoarele:
    1/ devine din ce in ce mai greu sa identifici ce inseamna cultura si care este valoarea sa. Cred ca este specific inteligentei sa ai tot felul de dubii si sa faci o analiza ampla, in general. In tot procesul asta, evident, erorile sunt firesti. Se poate, insa, argumenta ca o asemenea metoda de gandire este incompatibila cu societatea moderna. Oamenii vor certitudini livrate cu viteza luminii si eventual cu o tenta de senzational, altfel atentia se pierde. Ce mai inseamna sa fii cultivat in ziua de azi e din ce in ce mai neclar. Nu ca ar fi fost foarte clar si in trecut, insa un grup majoritar se facea mai auzit, era mai respectat si avea mai multa putere - parerile erau mai putin impartite. In prezent, e mai greu sa definesti ce inseamna sa fii cultivat. Sa fie o educatie aleasa? Specializare intr-un domeniu, o educatie multi-disciplinara sau o cultura generala buna? Gusturi rafinate in domeniul artei? Succes in viata profesionala? Scoruri bune la teste de inteligenta? Bani? Notorietate? Aprobare din partea unor oameni care se considera cultivati? Echilibru intre viata profesionala si cea de familie? Sa ai putere? Sa iti pui sanatatea pe primul loc? E greu sa alegi si indiferent de alegere, cel mai probabil ii vei pierde din grupul tau pe cei care nu sunt de aceeasi parere.
    2/ Viziunea asta elitista despre ce inseamna sa gandesti 'corect' este incompatibila cu dreptul la libera exprimare. In plus, cine sa isi asume responsabilitatea ca unii striga mai tare, sunt mai convingatori si de ce s-a ajuns aici? E cazul sa intervina cineva? Oare nu este mai bine ca, in sfarsit, vedem ce gandesc altii si putem sa ne facem o idee mai clara despre ce vorbim? Mi se pare ca, in general, cand cineva greseste, cea mai buna cale nu este sa te asiguri ca nu are o voce; dimpotriva, trebuie ascultat, inteles si eventual, ajutat - daca e cazul, isi va schimba punctul de vedere. Altfel nu progresam. Mi se pare ca si in trecut oamenii erau la fel, chiar mai putin cultivati, daca e sa ne gandim ca digitatalizarea a contribuit mult la ajutatarea celor care nu aveau acces la informatii sau la o educatie de calitate, fie ele si amestecate cu tot felul de manipulari si dezinformari. E bine ca, in sfarsit, putem sa vedem mai bine care este media.
    3/ Daca ar fi sa existe o solutie la finalul zilei, nu va fi nici sa iei vocea cuiva si nici sa creezi o prapastie mai mare intre grupuri cu atitudinea asta de 'eu am dreptate si sunt cultivat, tu esti un prost, ar trebui sa te rusinezi pentru felul in care gandesti'. In definitiv, e posibil sa vorbim despre generatii diferite, educatie diferita, povesti de viata care l-au adus pe un om in momentul prezent sa aiba un anumit set de credinte si intelegeri ale lumii. Nu putem sa le vedem clar pe toate, insa cel mai probabil sunt acolo. Ar trebui, cred, sa fim mai toleranti, empatici si sa ne facem si noi auziti, incerand mai putin sa schimbam lumea, ci mai mult sa o intelegem, sa o ajutam cat putem si sa progresam si noi, astfel. Schimbarea va veni de la sine, daca este cazul.
    • Like 0
    • @ Cristina DeLisle
      check icon
      Empatizarea cu prostia ??? - niciodată !... https://mcscrib.blogspot.com/2023/03/upgrade-mcm.html
      • Like 0
  • Oamenii cultivați fug de nedreptate. Se simt rușinați și neputincioși în fața ei. Nu pot lupta cu derbedeii care își permit, de la ”înălțimea” inculturii lor, nerușinați și sfidători, să lovească în oamenii de cultură, distrugându-le imaginea care ar trebui să reprezinte un simbol și un ideal, caută să facă exact ceea ce a consemnat în articol distinsul autor: ”să înfrunte pe oricine, la orice nivel, …având mereu convingerea că vor ieși învingători din aceste înfruntări”. Susținem și promovăm libertatea de exprimare fără să creăm, la fel de eficient, un mecanism de sancționare a derapajelor, fără ca ponegriții să poată să-și oblojească dreptatea (după ce capul i-a fost spart) – și asta nu e bine.
    • Like 2
  • Mai frapant decât afirmațiile în sine (care la prima vedere, precum o telenovelă, par îndreptăție și foarte reale) - este faptul că deși dna Olivia și mulți alții mai complicați și mai tehnici vorbesc de lucruri care pentru o anumită categorie de public există, oamenii de știință nu vor sau nu au reușit nici acum să combată cu argumente serioase sau contra argumente academice afirmațiile respective, catalogându-le direct infantilism, naivitate și prostie.

    Aici începe să fie 1-0 pentru Steer.... și ceilalți,
    • Like 0
    • @ Iolanda Stăniloaie
      Tin minte ca am vazut un interviu cu tanti si tinea o "dezbatere" cu un domnul doctor Craiu. Pentru fiecare acuzatie facuta, medicul avea contraargument si amintea de studiile facute, deci nu inteleg de unde sustii ca oamenii de stiinta nu au reusit sa combata cu argumente serioase? Problema e ca desi sunt combatute, nu se asculta.

      Cel mai penibil din interviul ala e ca tanti o tinea non stop ca in vaccinuri se gaseste aluminiu si cum dom'le sa bagi in corpul copilului aluminiu? Iar domnul doctor de fiecare data cand tati scotea ineptia asta spunea "in laptele matern se gaseste o cantitate de aluminiu de 10 ori mai mare" daca bei suc la doza ingeri si aluminiu, daca pui sandwichuri in folie de staniol, mai iei niste aluminiu, iar tanti ignora de fiecare data acest lucru si o tinea sus si tare, aproape tot interviul, ca in vaccin se gaseste aluminiu.

      Si sincer sa fiu, ar trebui sa fie invers. Vaccinurile au fost studiate de foarte mult timp, domnul dupa care se ia madam, cel care a inceput cu vaccinul produce autism bla bla, a sustinut niste ineptii fara a aduce dovezi, fara a cerceta, fara a publica studii si a fi revizuite de alti cercetatori cum se face in mod normal. In momentul in care este disputat ceva ce e recunoscut pe plan international, cel care acuza trebuie sa aduca dovezi. Nu asa e si in justitie, nevinovat pana la proba contrarie?

      His notions, for example that vaccination risks causing "antigenic overload", are, however, based on misconceptions and not sound scientific evidence.
      Sears admitted that there was no published, peer-reviewed evidence to support the notion of vaccine overload, and that "my precautions about spreading out vaccines are theoretical, a theoretical benefit to kids..."
      Health journalist Julia Belluz has stated: "From a scientific standpoint, Sears is a quack: while he claims to be a vaccines expert, he is not a researcher and has never conducted his own vaccine science." Regarding his theory of vaccine overload, "according to the data mustered by the scientific community, he's simply wrong." via Wikipedia.

      In concluzie, infinit comunitatea stiintifica(cercetari, studii si date de multi ani si recunoscute la nivel international)-0... ceilalti.
      • Like 0
  • Articolul se autosustine cu success. Rar sa vezi o ura atat de mare contra exprimarii libere.
    probabil ca o sa mai curga multa apa pe dunare si o sa mai votam mult timp degeaba pana o sa se inteleaga ca prostia nu se combate cu cenzura sau ironie, ci cu multa educatie si cultura.
    • Like 3
  • Din pacate vedem prea des pe diverse retele sociale materializarea proverbului "Prostul daca nu e si fudul parca nu e prost destul".
    • Like 0
  • Sunt de acord ca retelele de socializare plus dezinformarea tintita , au reusit solidarizarea prostilor, un lucru de neconceput pana acum.
    Problema este ca solidaritatea prostilor si votul universal devine o bomba greu de controlat si cred ca va duce la un sfarsit la care nici nu vreau sa ma gandesc. Pe langa demonizarea prostilor , ar fi cazul sa vedem ca la situatia economica mondiala de azi, unde China joaca un rol malefic , s-a ajuns si din cauza "desteptilor" si "educatilor" , mai precis din cauza egoismului si lacomiei lor. De ce este China diferita si poate face lucruri pe care altii nu le fac ? Pentru ca acolo nu este democratie. Deci intr-o lume in care prostii au capatat voce , cel mai bine o sa functioneze societatile unde prostii au acces limitat la decizie.
    E o imagine perversa , dar China a invins democratiile occidentale printr-o filozofie clasica de jiu-jitsu , s-a folosit de forta adversarului , ca sa-l puna in cap.
    • Like 2
    • @ Radu Bogdan
      Analiza dv pare corectă. Doar pare, fiindcă nu ține cont de faptul că analfabetismul funcțional se manifestă la orice nivel de instruire.
      Din momentul în care, într-o ierarhie, cineva își atinge nivelul de incompetență el devine un analfabet funcțional, în domeniul respectiv. Sper că înțelegeți consecințele.
      • Like 1
  • De acord. Aș adăuga că celor educați le revine o sarcină aproape imposibilă: să arate valoarea educației unor oameni care vorbesc altă limbă, care nu îi pot înțelege beneficiile și care nu văd valoare în ea. E ușor să o arzi elitist și să îi critici - pe bună dreptate, nu neg - Pe Șoșoacă & co., dar asta doar o să mărească ruptura dintre cele două „tabere”, o să distrugă orice speranță de dialog între diferitele categorii de populație și o să crească ura. Când educatul îl face pe needucat needucat, nu îl face să vrea să se educe, din contră. Plus că nu mai trăim în vremuri în care educat, bogat și puternic sunt sinonime. În premieră în istorie, educația trebuie să își demonstreze valoarea în ochii tuturor ca să supraviețuiască, pentru că la urma urmei trebuie să justifici finanțarea universităților, instituțiilor de cultură și de artă etc. Că de ținut singure în picioare pe piață nu mai poate fi vorba. Nu poți concura cu Untold, Netflix și Assassin's Creed (a nu se înțelege că am ceva cu ele, doar că sunt făcute mai mult ca să placă decât ca să educe sau să ridice). Poate pare puțin revoltător că elitele trebuie să își justifice existența în fața maselor needucate și nu mai au autoritatea și valoarea drept un dat, dar asta e situația contemporană și trebuie făcut ceva în privința asta. Altceva decât a fi nostalgic după vremuri aristocrate sau mai știu eu ce.
    • Like 2
  • excelente argumentații .... și pt proștii care citesc .
    • Like 1
  • excelente argumentații .... și pt proștii care citesc .
    • Like 0


Îți recomandăm

Familia Mirică

„Eu, soția, mama și tata. Mai nou, sora și cumnatul care au renunțat să lucreze într-o firmă mare de asigurări ca să ne ajute cu munca pământului. Au fugit din București și au venit la fermă, pentru că afacerea are nevoie de forțe proaspete. Și cei 45 de angajați ai noștri, pe care-i considerăm parte din familie”. Aceasta este aritmetica unei afaceri de familie care poate fi sursă de inspirație pentru toți tinerii care înțeleg cât de mult a crescut valoarea pământului în lumea în care trăim.

Citește mai mult

Dan Byron

Într-un dialog deschis, așa cum sunt și majoritatea pieselor scrise de el, Daniel Radu, cunoscut mai degrabă ca Dan Byron, a vorbit recent la podcastul „În oraș cu Florin Negruțiu” despre copilăria sa, cântatul pe străzi la vârsta de 16 ani, amintirile mai puțin plăcute de la Liceul Militar de Muzică, dar și despre muzica sa și publicul ei întinerit. (Foto: Cristi Șuțu)

Citește mai mult

RetuRO

Sunt pline rețelele sociale cu postări ale oamenilor care descriu că simt furie, frustrare, neputință, când văd deșeuri în Lacul Roșu sau lacul cu nuferi din Ipoteștii lui Eminescu, în stațiuni montane sau pe litoral. Le vedem peste tot - pe stradă, pe marginea drumurilor naționale, în tren, din tren, pe lângă calea ferată, în grădinile blocurilor, în gropile de gunoi de la marginea satelor, pe albiile pârâurilor și râurilor, în păduri.

Citește mai mult