Trei proiecte jurnalistice despre sistemul preuniversitar de educație, public și privat (dacă subiectele care vizează sectorul privat au relevanță la nivel național), vor fi susținute financiar și editorial la cea a treia ediție a Burselor Superscrieri/BRD.
Pornind de la întrebarea „Cum anume poate fi schimbată școala românească?”, direcțiile propuse sunt metodele noi de predare, adaptate generațiilor Y/Z, schimbarea în relațiile dintre profesori și elevi, adaptarea curriculei la actualitate și trecerea de la un management de tip autoritar al școlii la unul colaborativ-participativ.
Fundația Friends for Friends și BRD – Groupe Société Générale oferă trei burse jurnalistice a câte 2.000 de euro pentru documentarea acestei tematici.
Cea de-a treia ediție a programului Bursele Superscrieri/BRD își propune să scoată la iveală acele modele pozitive care pot avea un impact asupra educației și un potențial de reformare, din interior, a sistemului de învățământ.
Poate câștiga o bursă Superscrieri/BRD orice autor din România – indiferent că este profesionist sau amator, jurnalist sau blogger, se exprimă prin cuvânt sau prin imagine, publică pe platforme tradiționale ori exclusiv în mediul digital. Organizatorii încurajează proiectele complexe, realizate de echipe autor + fotoreporter/artist vizual.
Propunerile de proiecte vor fi evaluate de un juriu format din jurnaliști – Emilia Șercan (PressOne), Florin Negruțiu (Republica.ro), Mona Dîrțu (Monday Memo), Sorana Stănescu (Decât o Revistă) și Teodor Tiță (Dilema Veche).
Pe lângă finanțare, bursele vin la pachet cu o latură de sprijin editorial, prin Seminariile Superscrieri și un program de mentorat, ambele susținute de Mona Dîrțu.
Seminariile sunt întâlniri de bune practici care se desfășoară pe parcursul a două zile intensive și au ca scop profesionalizarea jurnaliștilor din noua generație (deschise bursierilor, dar și altor autori).
Programul de mentorat, gândit ca o serie de ședințe de redacție, este dedicat proiectelor selectate. De asemenea, vor beneficia de program încă trei dintre proiectele candidate, în cazul în care autorii doresc să le continue în afara burselor.
Primele două ediții ale Burselor Superscrieri/BRD au avut ca rezultat douăsprezece materiale care radiografiază sistemul de educație din România. Toate materialele pot fi accesate aici.
Aplicațiile pentru ediția curentă sunt deschise până pe 9 iunie, iar formularul de înscriere și alte detalii depre program, pot fi accesate pe site-ul FFFF: www.ffff.ro/bursele-superscrieri.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Orice alte programe sînt pierdere de vreme și de bani.
Nu știu dacă v-am convins, sper că da...
P.S. Sistemul pe 10 note, care sînt – de fapt – 7 este „foarte românesc”, pe hîrtie e una, în faptă e cu totul alta. Va fi greu de făcut reforma educației în RO dacă nu se vor desființa mai întîi inspectoratele școlare. De 27 de ani aștept asta și mi-e teamă că trec în cele eterne fără să apuc ziua aia.
Cred, iar reacțiile de aici (a ta și a ui Trexer) arată că, de fapt, românii (mulți? puțini? nu știu) nu vor, de fapt, reforma sistemului de învățămînt, vor să vorbească despre ea, dar să nu o schimbe. Ideea că, vei mata, un sistem pe 10 niveluri e foarte rafinat (de fapt, nu e pe 10, e pe 7 niveluri) este așa de înrădăcinată că o scoți greu. Cînd, prin 1998, Andrei Marga a început atunci reforma sistemului de notare (nu a terminat-o) și a scos notele la I–IV, au sărit în sus educatoarele că, nai, ele nu mai dau note?
Studiile arată că, în multe cazuri, majoritatea, nu există nicio legătură între notele din școală și performanța ulterioară a omului cîndva copil. Sînt studiate cazurile celebre, precum Einstein ori Nichita Stănescu, foarte slabi în școală exact la materiile din domenii în care au performat ulterior.
Nu pot sa vorbesc in numele lui Trexer dar cand am mai vorbit eu despre ce mi s-ar parea necesar de schimbat in sistemul de invatamant am vorbit destul de clar: sistemul de notare si programa nu vad de ce ar fi schimbate. Cat despre standardele de pregatire a profesorilor, modul de salarizare, infrastructura si calitatea unitatilor de invatamant, da acolo sunt necesare schimbari.
Daca tot nu sunt legaturi intre notele din scoala si performanta ulterioara, atunci nu conteaza ce sistem de notare e folosit, nu? Am putea la fel de bine sa-l utilizam pe cel actual, de fapt cu 10 niveluri.
Vorbeam de diferente de pregatire la aceeasi materie. Scoala era una publica, oarecare, dintr-un oras.
Cat de prost sau luminat sunteti cand muriti sincer nu-mi pasa.