Sari la continut

Modelele de reformare a școlii românești, tema celei de-a treia ediții a burselor Superscrieri/BRD pentru educație

Burse BRD

Trei proiecte jurnalistice despre sistemul preuniversitar de educație, public și privat (dacă subiectele care vizează sectorul privat au relevanță la nivel național), vor fi susținute financiar și editorial la cea a treia ediție a Burselor Superscrieri/BRD.

Pornind de la întrebarea „Cum anume poate fi schimbată școala românească?”, direcțiile propuse sunt metodele noi de predare, adaptate generațiilor Y/Z, schimbarea în relațiile dintre profesori și elevi, adaptarea curriculei la actualitate și trecerea de la un management de tip autoritar al școlii la unul colaborativ-participativ.

Fundația Friends for Friends și BRD – Groupe Société Générale oferă trei burse jurnalistice a câte 2.000 de euro pentru documentarea acestei tematici.

Cea de-a treia ediție a programului Bursele Superscrieri/BRD își propune să scoată la iveală acele modele pozitive care pot avea un impact asupra educației și un potențial de reformare, din interior, a sistemului de învățământ.

Poate câștiga o bursă Superscrieri/BRD orice autor din România – indiferent că este profesionist sau amator, jurnalist sau blogger, se exprimă prin cuvânt sau prin imagine, publică pe platforme tradiționale ori exclusiv în mediul digital. Organizatorii încurajează proiectele complexe, realizate de echipe autor + fotoreporter/artist vizual.

Propunerile de proiecte vor fi evaluate de un juriu format din jurnaliști – Emilia Șercan (PressOne), Florin Negruțiu (Republica.ro), Mona Dîrțu (Monday Memo), Sorana Stănescu (Decât o Revistă) și Teodor Tiță (Dilema Veche).

Pe lângă finanțare, bursele vin la pachet cu o latură de sprijin editorial, prin Seminariile Superscrieri și un program de mentorat, ambele susținute de Mona Dîrțu.

Seminariile sunt întâlniri de bune practici care se desfășoară pe parcursul a două zile intensive și au ca scop profesionalizarea jurnaliștilor din noua generație (deschise bursierilor, dar și altor autori).

Programul de mentorat, gândit ca o serie de ședințe de redacție, este dedicat proiectelor selectate. De asemenea, vor beneficia de program încă trei dintre proiectele candidate, în cazul în care autorii doresc să le continue în afara burselor.

Primele două ediții ale Burselor Superscrieri/BRD au avut ca rezultat douăsprezece materiale care radiografiază sistemul de educație din România. Toate materialele pot fi accesate aici.

Aplicațiile pentru ediția curentă sunt deschise până pe 9 iunie, iar formularul de înscriere și alte detalii depre program, pot fi accesate pe site-ul FFFF: www.ffff.ro/bursele-superscrieri.

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Proiectele astea sînt frumoase ca povești. Școala românească are nevoie de TREI reforme: 1. desființarea inspectoratelor școlare, un coșmar birocratic, ineficient și, în bună parte, inutil; acei 5% de utilitate se pot transforma într-un birou la prefecturi. 2. Trecerea la un sistem de notare pe 5 niveluri la preuniversitar și pe 4 la universitar. 3. Dublarea spațiilor de învățămînt pt a avea școala „de la 9 pîn’ la 2”, dimineața, de la orele 14.00 încolo fac diverse alte lecții opționale, sport, desen, pictură, muzică.
    Orice alte programe sînt pierdere de vreme și de bani.
    • Like 0
    • @
      Anon
      De ce sistem pe 5 niveluri la preuniversitar si 4 la universitar?
      • Like 0
    • @ Anon
      Deoarece trebuie efectiv „spart” acest sistem pe 10 niveluri, care sînt – de fapt – 7, deoarece nici un prof nu dă note de 1, 2 și 3 sau, dacă le dă, le dă aiurea (că a suflat, că a chiulit...). Actualul sistem este haotic, prost aplicat și nu-l mai poți corecta din mers, 5 niveluri sînt absolut suficiente. Iar la universitar 4, cît de tîmpit să fie un student ca să-i dai 1, 2 sau 3? Dacă a ajuns acolo, ori a ajuns degeaba și-l elimini, apoi ai 3 niveluri: satisfăcător, bun și foarte bun. Ce ați dori mai mult? Sigur, asta presupune ca și profii, la orice nivel, să știe să dea note, nu să dea zece că, na, e elevul ori studentul „lui/ei”.
      Nu știu dacă v-am convins, sper că da...
      P.S. Sistemul pe 10 note, care sînt – de fapt – 7 este „foarte românesc”, pe hîrtie e una, în faptă e cu totul alta. Va fi greu de făcut reforma educației în RO dacă nu se vor desființa mai întîi inspectoratele școlare. De 27 de ani aștept asta și mi-e teamă că trec în cele eterne fără să apuc ziua aia.
      • Like 0
    • @
      Anon
      Am avut la scoala la un moment dat sistem pe 4 calificative. Nu mi s-a parut bun pentru ca era prea grosier: acelasi calificativ il puteau lua 2 elevi cu nivel vizibil diferit de pregatire. Cred ca un sistem pe 5 calificative ar suferi de aceeasi problema. Sistemul pe 10 note ofera cred o imagine destul de clara a nivelului elevului/studentului. Desigur, da, conteaza sa fie si bine utilizat, dar aici intervine responsabilitatea (sau dupa caz vina) profesorului. Cat despre inspectorate, activitatea profesorilor trebuie verificate cumva. Daca aveti o solutie alternativa mai buna decat inspectoratele actuale, atunci e OK.
      • Like 0
    • @
      Poți să lași xenofilia și să aduci niște propuneri care să nu coincidă cu sistemul germanilor tăi, a francezilor tăi, a olandezilor tăi, a englezilor tăi etc? Lasă și tu xenofilia.
      • Like 0
    • @ Anon
      Diferențe de pregătire la ce? La orice ori la aceeași materie? Și la ce școală a fost acest sistem „grosier”?
      Cred, iar reacțiile de aici (a ta și a ui Trexer) arată că, de fapt, românii (mulți? puțini? nu știu) nu vor, de fapt, reforma sistemului de învățămînt, vor să vorbească despre ea, dar să nu o schimbe. Ideea că, vei mata, un sistem pe 10 niveluri e foarte rafinat (de fapt, nu e pe 10, e pe 7 niveluri) este așa de înrădăcinată că o scoți greu. Cînd, prin 1998, Andrei Marga a început atunci reforma sistemului de notare (nu a terminat-o) și a scos notele la I–IV, au sărit în sus educatoarele că, nai, ele nu mai dau note?
      Studiile arată că, în multe cazuri, majoritatea, nu există nicio legătură între notele din școală și performanța ulterioară a omului cîndva copil. Sînt studiate cazurile celebre, precum Einstein ori Nichita Stănescu, foarte slabi în școală exact la materiile din domenii în care au performat ulterior.
      • Like 0
    • @ Trexer
      A, sigur, românii fiind foarte tari în domenii de vîrf, astfel că le dau lecții deviață nemților, englezilor și altor nații, nu are rost să ne orientăm după sistemele lor, ne orientăm după tov. Kim, după tov. Ceaușescu, după tov. Castro... Mai ai sugestii? Mai spune-ne, să nu murim proști pe altarul republican.
      • Like 0
    • @ nickadyudrea@gmail.com
      Anon
      Si Einstein sau Nichita Stanescu erau exceptiile sau regula?
      Nu pot sa vorbesc in numele lui Trexer dar cand am mai vorbit eu despre ce mi s-ar parea necesar de schimbat in sistemul de invatamant am vorbit destul de clar: sistemul de notare si programa nu vad de ce ar fi schimbate. Cat despre standardele de pregatire a profesorilor, modul de salarizare, infrastructura si calitatea unitatilor de invatamant, da acolo sunt necesare schimbari.
      Daca tot nu sunt legaturi intre notele din scoala si performanta ulterioara, atunci nu conteaza ce sistem de notare e folosit, nu? Am putea la fel de bine sa-l utilizam pe cel actual, de fapt cu 10 niveluri.

      Vorbeam de diferente de pregatire la aceeasi materie. Scoala era una publica, oarecare, dintr-un oras.
      • Like 0
    • @
      Anon
      Pot sa va spun ce am observat eu la o universitate din Europa de Vest: studenti romani care aveau in general un avantaj semnificativ la materiile exacte fata de studentii de alte nationalitati, consecinta a pregatirilor diferite la nivel preuniversitar. Din relatari ale unor fosti colegi de liceu am inteles ca si la universitati din alte parti ale lumii lucrurile decurg in mod similar.
      Cat de prost sau luminat sunteti cand muriti sincer nu-mi pasa.
      • Like 0
    • @
      QED. Îmi place că te oftici. Xenofilia omoară inițiativa & unicitatea fiindcă ”ceilalți sunt mai buni deoarece sunt străini”. Tu și alții ca tine fiind dovada vie.
      • Like 0


Îți recomandăm

Grătare în pădure

Am zis să stăm, nu aveam unde merge mai departe. Ne-am ridicat cortul, am pregătit o cină uşoară şi ne-am ospătat cu conserve şi pâine. Oricum, toată mâncare noastră avea iz de mici. Nu ştiam sigur dacă mâncam chiftele, sandvişuri cu brânză sau budincă de vanilie. (Foto: fitness-nutritie.ro)

Citește mai mult