Anul 2024 se anunță unul bun pentru destinațiile de vârf din sudul continentului, susținând economiile Spaniei, Portugaliei și Italiei, dar fără strategii clare și investiții ample, transformările climatice ar putea conduce la costuri economice considerabile, cu o accentuare a disparităților între nord și sud.
Transformările climatice nu scutesc Europa, care a resimțit din plin efectele perturbărilor: recorduri de temperatură în aprilie, după ce anul trecut a suferit cel mai mare incendiu de vegetație și printre cele mai costisitoare inundații.
Alte regiuni au simțit, de asemenea, fenomenele extreme, cu inundații surprinzătoare în Dubai, dar și ajungând să umple mine de uraniu și afectând zone largi din Rusia și provocând evacuări în China. Frecvența valurilor de nisip saharian a crescut, afectând regiuni întinse din Europa, în special sudul continentului, dar ajungând și mai la nord, spre România sau Belgia.
Potrivit unui studiu MIT, schimbările climatice vor influența modul de viață la nivel global, mai ales în scenariul utilizării pe scară largă a combustibililor fosili. Studiul propune conceptul de „zile bune pentru afară”, care se referă la zile potrivite pentru a fi în aer liber, cu temperaturi medii între 10 și 25 de grade Celsius, care pot fi transpuse în intervalul minim 6 - maxim 29 grade aproximativ.
Cercetătorii fac astfel mai ușor de vizualizat modificările climei din viitor. Scopul este acela de a măsura câte zile dintr-un an pot fi petrecute afară, în condiții de confort rezonabil, nefiind nici prea cald, nici prea frig pentru muncă sau pentru relaxare în aer liber.
Studiul descrie estimările pentru deceniile viitoare, mergând până în 2100, și e însoțit de un site care le permite utilizatorilor să seteze temperatura din exterior pe care o consideră confortabilă. Ulterior, aceștia pot observa proiecțiile modelului.
Diferențe majore între statele din nordul și sudul planetei
Rezultatele arată o divergență majoră între nordul și sudul global în privința vulnerabilității. Țări precum Kenya, cu 91 de zile, Columbia - 87 de zile, Coasta de Fildeș - 96 de zile, Indonezia - 90 de zile sunt pe cale să aibă printre cele mai mari pierderi de „zile-pentru-afară”. Madagascar este printre cei mai mari pierzători, cu 151 zile, din care aproape 40 până în 2030.
În țările vizate nu ar urma să aibă de suferit doar turismul, care în unele state reprezintă o pondere importantă din PIB, ci și activitatea economică, în general.
În SUA, Florida ar fi foarte vulnerabilă, cu pierderea a 68 de zile „pentru afară”, în medie, în perioada 2070-2100. Texas ar suferi, la rândul lui, pierderea a 46 de zile, iar Alaska ar deveni câștigătoare, adunând 65 de zile - aproape întreaga pierdere a Floridei. Cu alte cuvinte, ar deveni mai plăcut de locuit în nord, impulsionând demografia și economia zonei și sporind atractivitatea pentru turiști.
Brazilia ar resimți o diferență de 81 de zile, față de media anilor 1975-2005. Deja în 2030 ar fi pierdute aproape 30 de zile „pentru afară”. Australia, deja toridă, ar resimți variațiile, mai ales după 2040, ajungând la un minus de 31 de zile plăcute în perioada 2070 -2100. India ar pierde 71 de zile. China ar fi relativ ferită, cu doar 6 zile pierdute.
Modificările din Europa, produse la o scară mai redusă
În Europa, se observă aceeași stratificare „pe verticală”. Deși unele efecte se văd deja, scara la care se produc este încă foarte mică în raport cu ce s-ar putea întâmpla pe viitor. Modificările vremii vor oferi mai multe zile confortabile în țări nordice precum Suedia față de anii trecuți, în vreme ce țările sudice, din vecinătatea Mediteranei, ar urma să aibă de suferit.
Deocamdată, Spania simte presiunea unui număr tot mai mare de turiști, în timp ce resursele sunt limitate. Cererea mai mare din partea vizitatorilor tinde să creeze mediul pentru prețuri mai ridicate. Stresul climatic se observă mai ales în privința rezervelor de apă. Turiștii din Catalonia (regiunea în care se află Barcelona) ar putea avea în curând restricții de apă, deși nu neapărat și pentru piscine, văzute drept „refugiu”.
Nemulțumirea în creștere vizavi de turism ar putea conduce la limitări administrative și taxe suplimentare în anii următori. Fenomenul s-ar putea extinde și la alte destinații foarte populare, crescând costul pentru turiști, în timp ce domeniul transportului aerian ar putea suferi, de asemenea, taxări din motive de mediu generatoare de scumpiri.
La orizontul anilor 2070 - 2100, în UE, regiunea Balcanilor ar înregistra printre cele mai mari pierderi. Grecia, o destinație foarte populară, ar pierde 37 de zile-bune-pentru-afară pe an în principal vara, cu temperaturi extreme în unele zile între mai și septembrie. Portugalia ar fi la mică distanță de aceste cifre, cu 33 de zile pierdute, Albania cu 30, Serbia cu 26, iar Croația cu 22. Bulgaria urmează cu 17 zile, iar România, având 12 zile pierdute, este destul de aproape de Spania, care pierde 13 zile.
Trendurile actuale ar putea fi însă accelerate, iar direcția studiului este de luat în calcul mult mai devreme. Pregătirile ar trebui să înceapă cât de repede posibil.
Potrivit studiului, în 2030, în Grecia deja ar fi cu mai puțin de 10 zile plăcute în aer liber, față de anii 1975 – 2005. Cu alte cuvinte, vorbim despre câte 5 zile pierdute la fiecare 10 ani.
Câștigătoare ar fi țări din centrul și nordul continentului, între care Germania, care ar câștiga 28 de zile, Franța - plus 18 zile, Olanda - plus 52 de zile. Suedia cu 53 și Norvegia cu 63 de zile vor resimți schimbări majore, în accelerare după 2035-2040. Marea Britanie va câștiga 60 de zile, iar Rusia ar urma să câștige 19 zile.
Privind în perspectivă economică, PIB-ul ar avea de suferit mai ales în țările unde turismul are o pondere importantă. Vulnerabile sunt state precum Grecia, Croația, Italia, Portugalia, Jamaica, Maroc, Brazilia, Kenya și Egipt. Pentru Grecia, vizitată de peste 32 de milioane de turiști anul trecut, care au cheltuit 20,5 miliarde de Euro, potrivit Bank of Greece, pierderile la orizontul anului 2030 ar putea atinge 3 miliarde de Euro, în estimarea noastră – doar din turism.
Efectul cumulat cu alte sectoare s-ar putea îndrepta spre 1,5% din PIB, un cost încă relativ mic față de anii 2050, când ar putea atinge 3% din PIB. Nevoia de acțiune pe termen lung e clară, însă, pentru moment, turiștii par că vor să trăiască clipa. Grecia a anunțat deja un plus de 24,5% la veniturile înregistrate în primele două luni ale anului.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
„Turiștii din Catalonia (regiunea în care se află Barcelona) ar putea avea în curând restricții de apă, deși nu neapărat și pentru piscine, văzute drept „refugiu””.
Ce inseamna ca turistii vor avea restrictii de apa? Dar nu la piscine! Adica se va taia apa la hoteluri in bai si la bucatarii?
Doar hotelurile vor fi in prima linie de lupta impotriva schimbarilor climatice?
Mie nu mi se pare in regula drumul pe care mergem asa ca o sa-i citez pe cativa oameni cu mult, mult mai destepti decat mine, macar, asa, de coloratura, sa mai citim si alte opinii.
"1.100 de oameni de știință din întreaga lume au semnat o scrisoare deschisă, numită „Declarația Mondială în privința climei”, în care contestă viziunea predominantă prezentată în mass-media și în politică, în privința schimbărilor climatice.
Conform acestei declarații (disponibilă integral aici), intitulată sugestiv, „Nu există nicio urgență climatică”, știința trebuie să fie mai puțin politizată, iar politicile climatice să fie bazate mai mult pe știință.
Printre semnatarii declarației se regăsesc nume uriașe, precum laureatul premiului Nobel Ivar Giaever (foto stânga), expertul în fizica atmosferică profesorul Richard Lindzen (centru), Profesorul universitar Guus Berkhout (foto dreapta), matematicianul francez Benoit Rittaud, etc. Lista celor peste 1.100 de semnatari, experți și oameni de știință din toată lumea, aici. - https://r3media.ro/cutremur-peste-1100-de-oameni-de-stiinta-inclusiv-un-castigator-al-premiului-nobel-scrisoare-deschisa-impotriva-alarmistilor-meteo-nu-exista-nicio-urgenta-climatica/
„Prețurile energiei în Vest sunt acum de patru până la cinci ori mai mari decât prețurile din China și India, deoarece Occidentul se grăbește să închidă centrale electrice ieftine și fiabile pe cărbune și gaz și încearcă să le înlocuiască cu energie solară și eoliană scumpă și nesigură în credința greșită că aceasta va „salva cumva planeta”. Dacă continuăm în felul acesta, în curând prețurile noastre la energie vor fi de până la zece ori mai mari decât în restul lumii. Creăm în mod intenționat un dezastru economic care va face companiile occidentale necompetitive și va distruge locuri de muncă, deoarece acestea sunt mutate în țări cu prețuri mai mici la energie. Acest lucru va face imposibilă o relansare economică post-pandemie.
Între timp, rivalii noștri economici privesc cu amuzament și chiar nedumerire cum ne sabotăm cu entuziasm propriile economii și distrugem milioane de locuri de muncă. Probabil comitem cel mai mare act de auto-distrugere din istoria omenirii în credința înșelătoare că activitățile umane cauzează cumva schimbări climatice catastrofale”. - https://evz.ro/cartea-nu-exista-criza-climatica-arata-ca-incalzirea-globala-e-doar-o-arma-de-manipulare-in-masa-dovezile-sunt-graitoare.html
1850 – 1900: Pe când clima era „perfectă”…Constantin Crânganu
„Profesorul Mike Hulme, Universitatea Cambridge, pe care l-am intervievat recent în legătură criza climatismului, a descris în 2018 procesul de reificare a temperaturii:
în ultimii 40 de ani, temperatura medie globală a aerului la suprafață – pe scurt, „temperatura globală” – a căpătat un rol extraordinar în știința, politica și discursul public privind schimbările climatice. ceea ce a fost cândva un număr calculat în mod rudimentar prin calcularea unei medii a câtorva zeci de serii de date meteorologice rezonabil de bine repartizate, a devenit o entitate obiectivă care măsoară comportamentul sistemului terestru, dezvăluie viitorul, reglementează negocierile geopolitice și disciplinează imaginația umană. cu excepția, probabil, a pib-ului, rareori o entitate abstractă atât de bine construită a putut dobândi o asemenea putere asupra omenirii.
...
clima este văzută ca un simbol al mediului natural sau sălbatic, o manifestare a naturii-mamă care, la început, era pură și neprihănită și ar fi trebuit să rămână așa, neatinsă de oameni. folosind metafora biblică, ar fi vorba de grădina raiului, edenul sau paradisul, din care oamenii au fost alungați pentru păcatul originar săvârșit. iar schimbările climatice sunt sinonime cu „natura pierdută”, o idee cu adânci rezonanțe în multe culturi.[3]
După cum remarcă profesorul Roger Pielke Jr. (University of Colorado Boulder),
un motiv important pentru care perioada 1850 -1900 servește drept bază de referință utilă pentru utopia climatică este că aproape nimeni nu are nicio idee despre cum arăta clima în acea perioadă”.[4]
https://www.contributors.ro/1850-1900-pe-cand-clima-era-perfecta/
„Sub sloganul “Urgenței Salvării Planetei” asistăm la un atac concertat care își propune destructurarea completă a sistemului social și economiei de piață occidentale propunînd soluții utopice, costînd zeci de trilioane de dolari, în loc să se concentreze pe acele măsuri raționale care să limiteze eventualele efecte negative ale unor fenomene inevitabile care au determinat, de atîtea ori în trecut, schimbări mult mai dramatice decît cele de acum ale climatului planetei.
La sfîrșitul anului trecut scriam într-un uarticol despre „Religia” Schimbarilor Climatice. Iată că între timp cultul are și o mare preoteasă, Greta Thunberg, o puștoaică suedeză de 16 ani care de cîteva luni este neobosită în a da indicații unor audiențe selecte, parlamentari, elitele lumii adunate la Davos, privind măsurile urgente pe care trebui să le ia pentru a salva planeta și civilizația umană de „efectele catastrofale provocate de creșterea temperaturii globale”. – Alexandru Lazescu https://www.contributors.ro/cultul-schimbarilor-climatice-%C8%99i-apostolii-sai/
„...Acesta este, de altfel şi motivul pentru care fizicianul norvegian Ivar Giavar, laureat al Premiului Nobel în 1973, consideră că „fizica încălzirii globale“ este o pseudoştiinţă. Însă astfel de păreri sunt extrem de riscante. Cei care le fac devin personaje paria în comunitatea ştiinţifică. Nu li se mai publică lucrările în revistele de specialitate şi sunt ridiculizaţi în mass media. Mass media care, aproape la unison, au popularizat generos faptul că 36 de laureaţi ai Premiilor Nobel, reuniţi în iulie 2015 la o conferinţă găzduită de insula Mainau, din Lacul Constance, au semnat o scrisoare deschisă în care chemau la acţiuni urgente împotriva schimbărilor climatice provocate de emisiile de carbon, fără să mai menţioneze şi „detaliul“ că alţi 29 au refuzat să o facă. De altfel, o serie de publicaţii importante, precum „Los Angeles Times“ au declarat că nu vor mai găzdui nici un punct de vedere care să contrazică evaluările standard în materie de schimbări climatice.
Problema nu este aceea că nu ar exista schimbări climatice. Ele sunt parte a ciclurilor geologice normale. Şi nici că nu ar trebui să le privim cu seriozitate, să încercăm să diminuăm efectele negative şi să le exploatăm pe cele pozitive (da, deşi nu se vorbeşte mai deloc despre asta, există şi efecte pozitive!)”. – Alexandru Lazescu https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/religia-schimbarilor-climatice--206678.html
„Subiectul încălzirii globale nu este definitiv tranșat în comunitatea științifică. Lăsându-i pe conspiraționiști la o parte, încă există oameni de știință care nu cred că schimbările climatice sunt cauzate, în primul rând, de activități umane.
Afirmațiile lor au provocat o reacție virulentă încât unii s-au retras din funcțiile deținute în lumea academică, în pofida carierei strălucite pe care au avut-o anterior.
Ei au acuzat politizarea excesivă a dezbaterii privind climatologia și au reclamat faptul că o parte dintre datele invocate de „alarmiști” ar fi false sau incorect interpretate”. - https://www.fanatik.ro/schimbarile-climatice-nu-sunt-cauzate-de-activitatile-oamenilor-cercetatorii-care-contesta-incalzirea-globala-constransi-sa-se-retraga-19410596