Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Moment bizar cu Marcel Vela: „Sunt locuri la ATI! Cine v-a spus că nu sunt locuri la ATI?”

În timp ce managerii mai multor spitale din țară spun că nu mai au locuri la terapie intensivă pentru a interna bolnavii de Covid, ministrul de Interne, Marcel Vela, a avut o reacție de neînțeles pe acest subiect.

Întrebat de jurnaliști despre situația paturilor ATI, Vela a replicat iritat: „Nu știu cine v-a spus, sunt locuri la ATI! Sunt locuri la ATI! Cine-a zis că nu sunt locuri la ATI?!”, a spus Vela.

Apoi s-a întors către șeful DSU, Raed Arafat, aflat lângă el, spunându-i: „Nu sunt locuri la ATI?! Sunt locuri la ATI!”

Raed Arafat a clarificat: „Deci, când spunem că nu sunt locuri la ATI în București înseamnă că în spitalele COVID din București nu mai sunt locuri de ATI. Când Timișoara spune că n-are locuri la ATI, înseamnă că n-are locuri la ATI. Plus că una e situația care a fost în starea de urgență, una e situația care este acum. În starea de urgență am avut medici detașați, medici care au lucrat în alte spitale ca să sprijine structura pentru COVID, o parte din ei s-au întors la locul lor de muncă. Deci există locuri dacă începem să ducem fiecare bolnav și să-l trimitem în celălalt capăt al țării...”„Deci, când spunem că nu sunt locuri la ATI în București înseamnă că în spitalele COVID din București nu mai sunt locuri de ATI. Când Timișoara spune că n-are locuri la ATI, înseamnă că n-are locuri la ATI”.

La rândul său, jurnalistul a subliniat că se referea la locurile pentru pacienții cu COVID. „Așa vreau, să fiți foarte clar. Dumneavoastră vă referiți strict la COVID”, i-a răspuns Marcel Vela.

Secțiile pline de terapie intensivă din spitalele COVID  din București și Timișoara sunt însă o realitate de zile bune.

De asemenea, Marcel Vela a dorit să liniștească populația în legătură cu predicțiile din analiza făcută pentru Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență: „Studii alarmiste făcute de un institut din Londra sau specialiști de la vreo facultate cu renume mondial se pot întâmpla, dar nu cred că trebuie să ne ocupăm tot timpul cu tot ce se întâmplă cu studiile unora aplicabile în orice loc”

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Nume check icon
    Hotarati-va odata cine si ce comunica. Toti isi dau cu parerea si ajung sa ne confuseze cu totul. Ne trebuie o singura sursa de comunicare oficiala si cam atat.
    • Like 0


Îți recomandăm

Scaun in groapa / sursa foto: Alex Livadaru

Aceasta este capitala, sfâșiată de 6 primari de sector care pun borduri și panseluțe la suprapreț și care au tocat în ultimul deceniu miliarde de euro ca să vopsească gardurile pe afară. Nu-i mai pomenim pe Sorin Oprescu și Gabriela Firea, care au îngropat Bucureștiul în datorii și i-au diminuat șansele de a se dezvolta.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

„Mi-e rușine de rușinea lui”. Zicala asta românească mi-a venit în minte în vreme ce mă uitam la sforțările plug în trotuar ale televiziunilor de știri de a zugrăvi deplasarea președintelui Dan la menajeria de dictatori a regelui Trumpf ca pe un triumf.

Citește mai mult

Balet incluziv / sursa foto: arhiva personala

Mulți dintre părinții copiilor cu dizabilități din România au renunțat de mult să spere că pot să se bucure de beneficiile artei fără să fie respinși, judecați, etichetați ironic. În vârtejul multelor griji și greutăți pe care le au de dus, mersul la spectacol, la muzee, la teatru a devenit un ideal utopic. Rareori există programe adaptate, tururi senzoriale, ore „relaxate” în care zgomotele neașteptate să fie acceptate. În puținele cazuri în care există astfel de oferte, rareori ajung și la urechile părinților. Accesibilitatea e înțeleasă preponderent fizic – rampă, lift – dar nu și senzorial, emoțional sau social.

Citește mai mult