Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Mouratoglou recunoaște mult prea târziu... Simonei cine îi dă înapoi viața pierdută?

Simona HAlep - Foto: Clive Brunskill / Getty images / Profimedia

Foto: Clive Brunskill / Getty images / Profimedia

După ce Simona s-a zbătut singură să se apere, după ce a trecut singură prin calvarul de a deveni, din campioană, trișoare în ochii multora, după ce a repetat obsedant, inocent și sigură pe ea, deși mulți nu o credeau, că nu a luat nicio substanță dopantă, după ce a primit o suspendare de patru ani, ceea ce este imens și sinonim cu o excludere din lumea tenisului la vârsta ei, Mouratoglou recunoaște că el este cel care i-a dat Simonei suplimentul contaminat.

Dacă e nevinovată - și eu cred asta - e inuman ceea ce i s-a întâmplat. S-a aruncat cu noroi în munca ei de o viață și s-a pus sub semnul îndoielii tot ceea ce a realizat.

Oricine în locul ei ar fi clacat psihic. Ea a ales să lupte. A ales să nu dea niciun pas înapoi.

Studiindu-i comportamentul, am convingerea că va lupta până la capăt pentru dreptate și adevăr, pentru imaginea ei de sportivă și om.

Și după toată această luptă dusă până acum de una singură și care ar fi îngenuncheat până și un elefant, când s-au convins mulți că românca noastră nu va ceda și nici nu se va lăsa doborâtă, recunoaște și Mouratoglou că el i-a dat suplimentul contaminat.

Întreb și eu după ce am citit știrea: Simonei cine îi dă viața pierdută înapoi? 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

AI act conținut inteligență artificială / sursa foto: Profimedia

Într-o încercare de a accelera colaborarea dintre companiile de AI și societatea civilă, UE a recrutat anul trecut un grup de cercetători în domeniul media și AI care au fost rugați sa redacteze un Cod de bune practici, un document cu niște măsuri concrete ce pot fi adoptate de platformele digitale.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon sursa foto: romania.europalibera.org

Adulții s-au închis iar în camera mică, locul privilegiat care reunește două obiecte foarte prețioase: un radio mare și magnetofonul. Ies din când în când misterioși, șoptindu-și diverse vorbe, ne zâmbesc și se închid din nou în cameră. Mai sosesc și prietene de-ale mamei din vecini, care sunt primite rapid în spatele ușilor închise. Acest „ritual“ nu este deloc nou pentru noi, îi cunoaștem deja etapele și emoția: din când în când, radioul devine punctul central al casei, adulții se îngrămădesc lângă el, închid ușile și ne îndeamnă să ne vedem liniștiți de joacă.

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon Risipa alimentara / sursa foto: Profimedia

În fiecare zi vorbim despre costuri, marje, stocuri, pierderi. Mai rar vorbim despre pâinea, laptele, fructele, mesele gătite și produsele bune pentru consum care ies din circuit și ajung, pur și simplu, gunoi. Iar asta se întâmplă într-o țară în care există copii care se culcă fără o masă sigură, vârstnici care își numără pensia la sfârșitul lunii și asociații care încearcă să țină în viață, la propriu, atât oameni, cât și animale abandonate.

Citește mai mult

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult