Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Munca fără apartenență, apreciere și autenticitate devine lipsită de sens: cauza principală a demisiilor în 2022

companie - office

Foto: Edhar Yuralaits / Alamy / Alamy / Profimedia

De ce sunt atât de frecvente situațiile în care nu ne simțim reprezentați și mulțumiți de munca noastră? De ce simțim atât de des că locul nostru de muncă nu e chiar locul în care ne-am dori să fim? De ce simțim atât de des că efortul nostru nu prea are sens, că munca noastră nu corespunde unui scop care să ne dea bucurie, mândrie și sentimental împlinire? De cele mai multe ori, aceste lucruri se întâmplă fiindcă nu reușim să ne integrăm, să avem sentimentul apartenenței la o cauză, o misiune, un grup uman și o organizație care sunt compatibile cu personalitatea, aspirațiile și pregătirea noastră.

La fel de importantă ca hrana sau adăpostul, nevoia de apartenență este una dintre cele mai importante nevoi umane. Ca să funcționăm bine, avem nevoie să știm că suntem acceptați în grupurile de oameni importanți pentru noi: familie, prieteni, colegi de muncă. Atunci când simțim că aparținem unor locuri, grupuri, sau idei, punem ”osul la treabă” și tragem pentru același scop comun: binele grupului.

Vorbim astăzi așadar despre sentimentul de apartenență și cum poate acesta fi acesta creat, alimentat, dezvoltat și susținut. Apartenența este cea mai prețuită trăire umană, cel puțin atunci când vorbim despre mediul profesional, arată un studiu recent care a implicat 750.000 de oameni din întreaga lume. Conform McKinsey, 51% dintre cei care și-au dat demisia în 2022 au făcut-o deoarece nu aveau un sentiment de apartenență la organizațiile în care lucrau.

Una dintre cele mai importante responsabilități ale unui conducător de oameni, fie că este un simplu șef de echipă, un manager de departament sau un CEO ori director general, este să construiască și să explice identitatea grupului și să le ofere oamenilor cu care lucrează sentimentul apartenenței la grup. Un lider bun, sănătos, puternic și autentic construiește unitatea echipei sale confirmându-le continuu oamenilor cu care lucrează că sunt acolo unde le este locul, că merită să fie acolo și că au o contribuție importantă la misiunea echipei.

Atunci când liderul observă atent munca fiecărui coleg, le confirmă constant oamenilor cu care lucrează că le apreciază efortul, că munca lor are valoare și că suma contribuțiilor individuale produce valoare pentru comunitate și performanță colectivă, munca unui conducător este bine făcută. Feedbackul pozitiv, aprecierea, mentoratul și confirmarea constantă a calităților individuale și rezultatelor colective sunt unele dintre cele mai importante atribuții ale unui conducător și fac diferența dintre un șef nepregătit și un lider bun.

Când ne simțim apreciați, avem de trei ori mai multe șanse să ne bucurăm de munca noastră și de cinci ori mai multe șanse să ne păstrăm pe termen lung locul de muncă, potrivit unui raport Great Place to Work. Toți avem nevoie de apreciere atât pentru ceea ce suntem, cât și pentru contribuțiile noastre unice, căutând să muncim în acele organizații cu care împărtășim valori comune. Mai mult, cercetările arată că sentimentul puternic de apartenență crește performanța, reduce riscul de fluctuație a cifrei de afaceri și scade numărul de zile de concediu medical în rândul angajaților.

Trebuie să înțelegem însă că stimularea sentimentului de apartenență este imposibilă fără autenticitate. Autenticitatea presupune să ne cunoaștem foarte bine, să avem o definiție foarte clară a personalității, identității și valorilor noastre și să ne comportăm în fiecare secundă în deplină armonie cu această definiție complexă a propriei persoane. Dacă într-un loc de muncă simțim că trebuie să ascundem sau să reprimăm o parte a identității noastre, nu mai suntem autentici, iar procesul de identificare cu grupul și sentimentul de apartenență vor avea lacune majore, care ne vor face nefericiți și ne vor îndepărta tot mai mult de integrarea armonioasă în echipă.

Deducem astfel că prin autocunoaștere și prin conștientizarea de sine facem primul pas în crearea unei culturi a apartenenței. Procesul de autocunoaștere este unul dificil, dar extrem de necesar: problema majoră este că, deși 95% dintre noi credem că suntem conștienți de sine, doar 10-15% atingem acest nivel, avertizează psihologul Tasha Eurich.

Rezultă de aici că liderii de echipe și organizații trebuie să încurajeze sentimentul de apartenență prin adoptarea autenticității în comportamentul și valorile lor. Concret, liderii ar trebui să explice constant membrilor echipei lor care este sensul existenței organizației, care sunt principiile care stau la baza muncii lor, care sunt credințele și obiectivele care îi mobilizează, dar, mai presus de orice, să se și comporte în linie cu aceste elemente de cultură organizațională.

Oamenii au nevoie de lideri care înțeleg corect și explică amplu și frecvent sensul, scopul, valorile, credințele și ideile organizației, dar mai ales îi conving pe oameni despre acest univers cultural prin modul concret în care se comportă, zi de zi. Mai mult decât atât, liderii trebuie să fie cei care îi ajută pe oameni să se cunoască mai bine și să evalueze în ce măsură se integrează autentic în echipa din care fac parte. În lipsa acestei abordări, angajații pot simți lipsa motivației, iar consecințele negative vor apărea rapid.

Pentru a avea și a construi o cultură sănătoasă în organizațiile în care lucrăm, fiecare dintre componenții echipei trebuie să simtă că se află în locul potrivit și trage la aceeași căruță. Și este datoria conducătorilor, de la cel mai mic la cel mai mare, să îi ajute pe oameni să trăiască sentimentul autentic al apartenenței și să le ofere constant confirmarea că munca lor are valoare, sens și apreciere.

Cum stă treaba la tine la muncă? Simți că te afli în locul potrivit sau cauți un prilej bun de a evada de acolo? Nu strică niciodată să îți pui aceste întrebări, ca să poți descoperi drumul spre o muncă ce îți oferă satisfacție, bucurie, sens, împlinire și stare de bine.

Vă invităm să descoperiți podcastul Hacking Work și să vă abonați la newsletterul Hacking Work, pentru a primi în fiecare luni și joi dimineață cele mai proaspete știri și analize din piața globală a muncii. Să vă fie de folos!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult