Muzeul Solidarității din Gdansk, locul care m-a cucerit, dar m-a făcut să-mi pun și o întrebare amară. Lecția Poloniei pentru România

Vara asta, am ajuns şi în Gdansk. Fără să mă documentez prea mult, am ajuns la zona docurilor, ca să vedem macaralele din celebrul port, transformate în puncte de belvedere şi fotografiat.

Până acolo, însă, am admirat Piața Solidarității, cu frumoasele statui și fântâni arteziene. În spate, se vedea Clădirea Centrului European al Solidarității, amenajată în fostele clădiri ale docurilor, nişte hale cu un aspect destul de ponosit şi ruginit, la prima vedere. Cum o nouă ploaie se anunța la orizont, am decis că e mai sigur să intrăm.

Interiorul ne-a lăsat muți de uimire. O seră interioară se desfăşura pe vreo patru niveluri, plus alte două la exterior, pe terasă. O splendidă construcție de sticlă şi oțel, care adăposteşte săli de conferință, bibliotecă, spații de birouri, bistro și Muzeul Solidarității. Care spune - în imagini, poveşti multimedia și exponate de tot felul - firul evenimentelor care s-au întâmplat în 1980.

Era vremea în care Polonia se zbătea între criza economică și speranța de schimbare. În mijlocul acestor tensiuni, un om simplu, electrician, Lech Wałęsa, devenea simbolul luptei pentru libertate. Solidaritatea nu era doar un sindicat. Era vocea unei națiuni.

De la Vatican, Papa Ioan Paul al II-lea îşi încuraja compatrioții: “Nu vă fie teamă!”.

Ne-a impresionat felul în care se spune şi se onorează istoria acestei victorii paşnice, care a inspirat o lume întreagă. Bineînțeles că fotografiile te duc cu gândul la Revoluția noastră din Decembrie 1989. Iar prima întrebare care mi-a venit a fost: “De ce nu avem şi noi un astfel de spațiu?” Al onorării şi al înțelegerii a ceea ce a fost atunci? Pentru generațiile care au trăit atunci istoria, dar mai ales pentru cei tineri, care nu o pot pricepe doar din cărți.

Ei au nevoie de astfel de spații informale, în care lecțiile de istorie să îi învăluie prietenos, în timp ce se întâlnesc la bistroul elegant din centru sau admiră panorama cochetului oraş, el însuşi o lecție de istorie de câteva secole.

Pe noi locul acesta ne-a cucerit şi ne-a demonstrat, pentru a nu ştiu câta oară, de ce e important să ne înțelegem istoria, să ne-o asumăm şi să ne-o onorăm.

Bravo, Gdansk, bravo, Polonia!