Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

N-ați auzit nimic!

Guvernul României

Imediat după ce PNL a căzut de la etajul nouă la subsol și s-a confruntat cu situația penibilă de a se converti din partid cu șanse garantate în partid de mâna a doua, au ieșit unii de la conducerea partidului să ne zică pe Facebook că ne-au auzit. Iar Nicolae Ciucă a dus penibilul la cote absolute și a postat, imediat după anularea alegerilor, o cartolină în care își declama respectul pentru România. Primul meu instinct a fost să înjur birjărește. Apoi m-am gândit să mențin un pic de echilibru în frază și n-am zis decât atât, în spiritul și litera Floricicăi Dansatoarea: „Să vă fie rușine!”

M-a bântuit ore bune acel „V-am auzit!”. Pentru că, dacă ceva era cu adevărat important acum, acel ceva ar fi trebuit să fie exact asta: „Am înțeles că n-am făcut nimic pentru voi, că n-aveați motive să ne votați, dar uite acum noi ne strângem laolaltă și decidem să nu mai greșim! N-o să căutăm poziții în ministere și nici funcții guvernamentale, că nu le merităm, dar vom pune expertiza noastră în serviciul țării, ca să ne facem bine!”

Și am așteptat să văd dacă ne-a auzit cineva. N-a durat mult până am văzut cu toții o horă a politrucilor, cu Marcel Ciolacu pe prima poziție, care făcea împărțirea privilegiilor viitoare. Au început apoi dezbaterile despre noii candidați la prezidențiale, fiecare partid venind cu idei dintre cele mai amuzante. Dar nu amuzante la modul la care să te doară burta de râs, ci la modul: „Sunt ei cam proști, dar sunt proștii noștri, trebuie înghițiți cu un pic de lămâie!

L-am văzut pe Iohannis care ne spunea că va face în continuare ce a făcut și până acum. Și mi s-a urcat tot sângele la cap. Că exact ce a făcut până acum e ceea ce ne-a adus aici. Și oricum, el nu ne-a auzit niciodată. De ce mă așteptam oare să înceapă acum?

Sigur, coalizarea forțelor democratice a fost și continuă să fie o idee bună. Dar practicarea acelorași negocieri ca și până acum e total contraproductivă, iar oamenilor care au votat, sub influența propagandei, un candidat care n-a dovedit nimic în afară de faptul că vede ființe non-umane, nu primesc acum niciun motiv rezonabil pentru a-și schimba perspectiva.

Mă uitam că în Teleorman, de exemplu, PNL n-a reușit să ajungă în Parlament cu niciun deputat sau senator. Merg des în Teleorman și folosesc în acest scop faimosul drum al morții, zis și E70. Nu degeaba i se spune „drumul morții”, traficul fiind adesea infernal. De ce e infernal? Ei bine, pentru că o mare parte a oamenilor din Teleorman nu au unde munci în Teleorman, așa că se angajează în București sau în împrejurimi. Iar mulți nu au bani de chirie, așa că fac, practic, naveta între orașe. De 15 ani, oamenilor din Teleorman li se promite o autostradă București-Alexandria sau măcar un drum expres, ca să aibă și oamenii ăia o șansă de a munci fără să petreacă o oră și jumătate dus și două ore întors pe un drum care e, potrivit statisticilor, un pericol uriaș la adresa vieții. De 15 ani ei n-au reușit să facă decât niște studii de fezabilitate. Niște SF-uri, cum ar veni. Plătite bine din banii noștri. Ei bine, în ziua în care am aflat că PNL s-a dus în cap la nivelul județului, mi-am dat seama că s-a dus în cap pe merit. Pur și simplu! Dacă livrau un amărât de drum expres sau o banală autostradă care nu e greu de făcut, că e numai câmp și pustietate, n-ajungeau atât de jos. Și atunci de ce să fi fost votați? Că n-au livrat nimic. Dar n-am văzut un singur liberal de Teleorman care să iasă acum, după alegeri, public și să zică: „Bă, băieți, ne pare rău că n-am făcut altceva decât să ne căutăm funcții și să ne batem între noi pe banii voștri! Că nu v-am dat nimic, așa că n-aveați de ce să ne votați!”

Am dat acest exemplu dintr-un loc pe care îl cunosc bine, dar am convingerea că situații de genul ăsta s-au întâmplat, înainte de alegeri, în toate județele țării. Vorbim despre o clasă politică care nu doar că s-a îmbuibat și s-a cățărat în spatele nostru până l-a rupt, dar care nici acum, în ceasul al doisprezecelea, nu a înțeles nimic.

Și care nu ne-a auzit. Și care nu ne aude. Și care în continuare trăiește în logica timpurilor de până acum, fără să intuiască măcar că lucrurile s-au schimbat radical. Și că acum ei beneficiază de câteva luni în purgatoriu. Un purgatoriu din care era bine pentru noi toți să iasă cu picioarele pe pământ. Dar văzându-i cum acționează acum, ne dăm seama că în curând va trebui să lăsăm orice speranță. Pentru că nimeni nu ne-a auzit. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Dumitru check icon
    Sunt de acord cu majoritatea celor afirmate în postare,mă tem însă că cei care dacă vor reuși vreo schimbare(?) să nu pretindă un termen de"grație"de 35,anii consumați fără folos,cu o clasă politică și privilegiații ei;ajunge oare o generație de sacrificiu?…...
    • Like 0
    • @ Dumitru
      Toate afirmatiie sunt ipocrizie crasa.
      • Like 1


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult