Foto: Guliver/ Getty Images
Cu doar câteva luni în urmă, România își punea problema deschiderii granițelor pentru extracomunitari pentru că nu erau suficienți oameni care să ocupe locurile de muncă disponibile. Din cele aproape 6 milioane de persoane cu contract de muncă înainte de pandemia cu COVID-19, 20% sunt acum în șomaj sau în șomaj tehnic. Acestora li se alătură încă 1.250.000 de oameni veniți din afara granițelor, rămași fără locuri de muncă în țările în care emigraseră. Odată cu relaxarea restricțiilor, unii se vor întoarce la locurile de muncă în țară sau în străinătate. Este foarte posibil ca Germania, care are un plan ambițios de relansare economică și un buget pe măsura ambiției, să absoarbă o parte importantă din forța de muncă excedentară de la noi. La fel și Italia, Spania, Marea Britanie.
“România, în loc să rămână exportator de forță de muncă ieftină, are acum oportunitatea de a atrage oameni pentru relansarea planurilor de dezvoltare pe care toate guvernele de până acum le-au promis. Ar putea să deschidă șantiere noi de infrastructură și să stimuleze dezvoltarea rapidă a unor sectoare economice vitale, cum ar fi petrochimia și industria alimentară, ar putea să deschidă calea pentru investiții externe pentru relocalizarea industriilor din Asia, de exemplu, punând accentul pe forța de muncă existentă acum în țară”, a explicat pentru auzimdebine.ro Alin Stoica, expert în dialog social.
Pentru a putea face asta, spune Alin Stoica, este nevoie de instituții puternice care să asigure atât un inventar corect al forței de muncă disponibile, cât și calificarea/recalificarea oamenilor acolo unde este nevoie.
Câți dintre șomerii de astăzi se vor întoarce la serviciu după 15 mai?
Șomajul tehnic a fost o gură de aer pentru mulți salariați care altfel ar fi mers direct în șomaj. “Este imposibil de prezis care va fi procentul în care vor reveni, dar ar putea fi între 50 – 60%. Asta ar putea însemna aproximativ 400-500.000 de noi șomeri după ce șomajul tehnic se va fi încheiat. Eu sper să greșesc, iar numărul de șomeri să fie mult mai mic”, a declarat Alin Stoica.
George Butunoiu, unul dintre primii head-hunteri din țară, crede că “angajații cu calificări joase sigur nu se vor întoarce în vară la serviciu. În toamnă-iarnă, aproape toți vor reveni”. Într-un interviu acordat site-ului auzimdebine.ro, acesta spune că majoritatea firmelor cu care a ținut legătura săptămânile acestea s-au arătat optimiste în privința evoluție pieței și exclude o criză la fel de profundă ca cea din 2008. “O să se schimbe multe business-uri, cele care nu erau viabile vor dispărea, însă o să apară afaceri noi, iar cele vechi se vor optimiza, se va merge foarte mult pe eficientizare. Tot ce înseamnă online, IT, o să aibă un reviriment puternic, la fel business-ul de automatizări, reorganizări, optimizări. De asemenea, lucrările publice, sănătatea ar trebui să meargă foarte bine”, susține George Butunoiu.
Și Elena Antoneac, CEO xpath.global, un startup românesc care ajută expații să se mute dincolo de granițele țării, spune că online-ul este marele câștigător al pandemiei. “E-commerce, telecom, serviciile de curierat vor fi trase din spate de vânzările online. De asemenea, cred că industria auto, pe partea de mașini electrice, va cunoaște o explozie pornind de la faptul că oamenii vor circula mai puțin cu mijloacele de transport în comun de frica răspândirii virusului”, a declarat aceasta pentru auzimdebine.ro.
Aplicarea unui sistem de tip kurzarbeit, folosit și în Germania, ar putea stimula reîntoarcerea cât mai multor oameni la locurile de muncă, spune Alin Stoica, expert în Dialog Social. Acest sistem presupune că, pentru o perioadă determinată de timp, cât angajatorul are activitate scăzută, salariatul să aibă un program și o leafă reduse, iar statul să acopere o parte din diferența până la salariul întreg. În acest fel, salariatul rămâne în activitate, angajatorul produce, iar statul cheltuie mai puțin decât în cazul șomajului (normal sau tehnic). Plus că încasează taxele și impozitele aferente muncii parțiale și produselor vândute.
“În cazul în care statul se decide să facă ceea ce trebuie – investiții și stimularea industriilor vitale, kurzarbeit – atunci probabil că va exista și o cerere de locuri de muncă. Altfel, previziunile nu sunt chiar bune. Sunt puțini angajatori care încă mai fac angajări pentru a-și extinde operațiunile, majoritatea caută să își eficientizeze costurile cu personalul. Au făcut-o apelând la șomajul tehnic, dar probabil vor ajunge la concedieri. (…) Guvernul a anunțat măsuri de stimulare a angajărilor, măsuri care cred însă că sunt inutile în lipsa unor măsuri care să vizeze stimularea afacerilor”, a declarat Alin Stoica.
În 2020, “încurajăm” munca la distanță prin legi rămase cu 17 ani în urmă
Un lucru e cert: indiferent de specializare, companiile vor prefera angajați care au deja cunoștințe digitale suficiente pentru a lucra și în regim de telemuncă. Un studiu făcut de una din companiile de consultanță arată că aproximativ 40% din companiile respondente (în general, companii mari) au decis să folosească telemunca permanent, mai ales că reduce mult cheltuielile eliminând chiria, explică Alin Stoica. Tot el atrage însă atenția că “Lipsa comunicării non-verbale poate duce la tensiuni destul de mari și de aici la foarte mult stres, care să erodeze echipele și să coboare mult productivitatea. Companiile care aleg să utilizeze intensiv telemunca vor trebui să se uite la experiențele altor state și să preia de acolo soluțiile găsite. Studii făcute în companiile germane arată că telemunca, combinată cu timpul de muncă flexibil și cu întâlniri fizice regulate la sediu pentru ”reconectare” poate fi o soluție care să dea rezultate mai bune decât clasicul venit la birou. Telemunca singură însă, fără alte instrumente, poate duce la o productivitate mai mică și la distrugerea echipelor”.
În plus, pentru munca la distanță, partea legislativă e mult rămasă în urmă, ne raportăm la legi date în 2003. “Dacă vrei să angajezi personal din afara Europei în regim de muncă la distanță, spre exemplu un programator din India, e aproape imposibil. Autoritatile cer un aviz de munca ce poate fi obtinut doar printr-un permis de sedere in tara astfel: Conform legii migratiei, un cetatean Non-EU nu poate in acest moment sa obtine un aviz de munca pentru munca la domiciliu deoarece un aviz de munca este valabil atata timp cat permisul de sedere este valabil. Permisul de sedere se obtine in Romania pentru a conferi titularului dreptul de sedere in Romania. Insa cetateanul Non-EU nu locuieste de facto in Romania. Scopul este munca la domiciliu.”, explică Elena Antoneac, CEO xpath.global.
Biroul pe care l-ați lăsat în urmă în martie nu va mai fi același la întoarcere
Companiile se pregătesc cu măsuri de prevenire a răspândirii virusului: de la mănuși, măști, dezinfectant, aparate de măsurare a temperaturii până la zone tampon marcate prin covor sau bandă colorată în jurul birourilor, coridoarele unidirecționale și ecranele transparente din plastic ce despart birourile angajaților. Eficiența acestori măsuri este data și de disciplina cu care sunt respectate, de aceea mulți angajatori încearcă să abordeze revenirea la birou cât mai prudent cu putință.
Sunt mai multe scenarii luate în calcul: “E posibil să se opteze pentru reluarea activității în schimburi. Două zile pe săptămână un schimb, alte două celălalt schimb și o zi pe săptămână toată lumea. Asta e un scenariu. Alt scenariu este ca angajații să lucreze de la domiciliu și o dată pe lună sau chiar pe săptămână să se vină la birou pentru ședințele importante sau pur și simplu pentru a ține echipa sudată, conectată”, explică pentru auzimdebine.ro Elena Antoneac.
Experții spun că, pentru cei care își vor aduce angajații la muncă, vor crește costurile logistice: de la ecranele despărțitoare pâna la produsele de curățenie. “Plus măștile. Dacă un salariat este chemat zi de zi la birou, atunci trebuie luate în calcul doua măști pe zi – una la patru ore – înmulțit cu 22 de zile”, spune Elena Antoneac.
George Butunoiu spune că toate firmele se vor pregăti cu procedure și cu logistica adecvată, dar că “Nu cred că se va schimba ceva atât de spectaculos în modul de lucru la birou. Partea de open space e foarte probabil să fie reglementată prin lege. Însă locurile și obiceiurile de socializare sper și recomand să rămână pentru că e foarte mare nevoie de ele”
Pandemia alungă risipa și deschide larg ușa unor oportunități
Noul coronavirus aduce nu numai o regândire a business-ului în sensul eficientizării, dar alungă și risipa, spune George Butunoiu. “Oamenii de afaceri au descoperit că business-ul lor poate funcționa foarte bine și de la distanță, prin telefon sau videoconferințe si că nu mai e nevoie să cumpere bilete de avion să străbată continente”, explică acesta.
În termen de oportunități, experții în resurse umane spun că digitalizarea accelerată și prezența în online a tot mai multor români vor putea dezvolta o piață pentru afacerile care se mută pe internet. De asemenea, anunțul președintelui Klaus Iohannis legat de investițiile “masive” îndreptate spre infrastructura publică și planurile Guvernului pentru relocalizarea industriilor din alte țări precum China ar putea fi decisive pentru românii care oscilează între a trece sau nu granițele țării. De asemenea, “este posibil să apară nevoi noi legate de prezența companiilor în mediul virtual sau poate de reconfigurarea locuințelor pentru a acomoda lucrul de la distanță”, spune Alin Stoica.
Sunt, de asemenea, câteva domenii cheie cărora pandemia le-a adus plus valoare: educația online, sistemul de sănătate, agricultura la scară mică. Foarte mulți antreprenori din alimentație și-au pus la punct sisteme de livrare astfel încât oamenii să nu fie nevoiți să se deplaseze pentru un coș de legume proaspete, lapte sau produse făcute în casă și, evident, să limiteze răspândirea virusului.
Așadar, cu doar câteva luni în urmă, autoritățile și angajatorii erau îngrijorați de faptul că piața muncii este prea tensionată, că nu sunt suficienți oameni care să ocupe locurile de muncă disponibile și luau în calcul deschiderea granițelor pentru extracomunitari. Acum avem un excedent de aproape 2,5 milioane de muncitori – șomeri sau români întorși din străinătate – și câteva oportunități în față. Din păcate însă, nimeni nu poate spune cu exactitate câți se vor reîntoarce la vechile slujbe, câți își vor schimba domeniul sau vor lua iarăși calea străinătății pentru a-și putea întreține famiile rămase acasă. Cel mai trist scenariu e acela în care o bună parte din aceste persoane, în loc să fie soluție pentru relansarea economică, devin o sursă de criza și de costuri sociale.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
In timpul lui Ceausescu aceasta forta de munca era inglobata in produse industrial/agrare ieftine, vandute prin dumping.
Dupa '90, s-a trecut la export direct de forta de munca.
Asta si resursele naturale (gaze, petrol, lemn, cereale) sunt resursele noastre.
E greu sa misti ceva, mai ales cu patronii nostri. (Mai toti si membrii de partid, cu protectie politica.) Iar statul... este capturat de polticienii penali.
Ce sa le spui despre a plati decent forta de munca?!
Daca in Romania, capitalul strain e oarecum la paritate cu cel romanesc, cel romanesc scoate un profit de 3 ori mai mare!!!
"Suge" viata din angajat!
In Romania, daca nu esti patron sau bugetar, mai bine pleci catre alte tari si nu te mai uiti inapoi!
sau...
„„România, în loc să rămână exportator de forță de muncă ieftină, are acum oportunitatea de a atrage oameni pentru relansarea planurilor de dezvoltare pe care toate guvernele de până acum le-au promis. Ar putea să deschidă șantiere noi de infrastructură și să stimuleze dezvoltarea rapidă a unor sectoare economice vitale, cum ar fi petrochimia și industria alimentară, ar putea să deschidă calea pentru investiții externe pentru relocalizarea industriilor din Asia, de exemplu, punând accentul pe forța de muncă existentă acum în țară”, a explicat pentru auzimdebine.ro Alin Stoica, expert în dialog social.””
Păi noi nu avem forță de muncă excedentară dacă-i întrebăm pe agenții economici bineînțeles făcând abstracție de situația creată de pandemie. De la toate târgurile de joburi, marea majoritate a celor care-și expuneau ofertele de muncă, plecau cu buza „umflată„ pentru că nu reușeau să atragă persoane care să se angajeze. Adevărul e precum că suntem într-un cerc vicios. Ideal ar fi precum ca guvernul să acorde la cei ce vor să rămână să se angajeze la firme românești, un ajutor de subzistență până încep să se miște lucrurile, să se deschidă porțile locurilor de muncă acum închise. Dar de unde un buget din care să se plătească aceste ajutoare de subzistență ?
Oricum, din pornire premiza e greșită, nu statul român trimite oamenii la muncă în străinătate, pleacă ei pentru că economia românească nu are capacitatea să le ofere locurile de muncă pe care și le doresc.
Cine investeste, in ce ?