Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ne-om mai iubi vreodată, România?

Cuplu covid

Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos

Să îmi pansez naţionalismul, mi-am zis dintotdeauna că valoarea unei naţii nu este dată de kilometri de autostradă, de bulevarde cu branduri scumpe, de palate care îţi taie răsuflarea sau de companii care inventează ultimele gadgeturi. Noi nu le avem fiindcă nu am avut colonii, nu am cotropit pe nimeni, ne-au furat şi turcii şi ruşii, n-am reuşit să avem universităţi fiindcă pe aici bântuiau tătarii şi multe alte asemenea scuze. În schimb, ştiam că suntem ospitalieri, generoşi, ne iubim aproapele şi tradiţiile, suntem modeşti, dar pricepuţi le toate, ne descurcăm în orice situaţie şi nu ne dăm bătuţi niciodată: doar nu i-am bătut noi pe nemţi la Mărăşeşti doar în izmene?

Doar că, în ultimele luni, rămăşiţele mele de naţionalism s-au spulberat. 

Am avut clienţi, companii străine, care au decis să îşi suspende activitatea când li s-au îmbolnăvit primii angajaţi, iar patronul şi-a sunat imediat directorul solicitând să fie testaţi toţi angajaţii pe banii firmei. Am văzut companii care au continuat să plătească chirii mari pentru spaţiile lăsate goale, dar le-au spus angajaţilor că pot lucra de acasă, iar la birou să vină doar dacă simt nevoia să îşi părăsească apartamentul. Lucrez într-un birou în care numai să citeşti toate regulile pentru protecţia sănătăţii îţi ia 20 de minute, ni s-a repetat că trebuie să rămâi acasă dacă tuşeşti sau te doare gâtul fără să prezinţi vreun concediu medical, iar dulapurile noastre sunt pline de recipiente cu dezinfectant şi măşti, de la cele simple, la ffp2-urile pe care le purtăm atunci când ne deplasăm pe la autorităţile publice sau ne prezentăm la vreo negociere unde conaţionalii noştri poartă masca la încheietura mâinii.

În schimb, cunosc persoane cărora angajatorii, mari întreprinzători mioritici, le-au spus să termine cu prostia asta cu covidul, farmacii şi cabinete medicale în care angajaţii se plâng de dureri de gât şi li se recomandă să ia anticul faringosept, iar pentru tusea insistentă li se spune să dea masca jos că poate de la asta li se trage, grădiniţe private unde mucii copiilor curg pe bluzele educatoarelor, biserici în care contacţii unor bolnavi nu se izolează fiindcă au atâta credinţă încât înving orice virus, patroni care se prezintă la negocieri fără să aibă bunul simţ de a-şi aşeza peste rânjetul trufaş o mască cu 1 leu 50, deşi în faţa lor se găsesc persoane în vârstă, posesori de comorbidităţi care i-ar face victime sigure şi pentru o banală gripă. Toate acestea când medicii ne spun că în România avem cea mai mare rată de mortalitate, iar spitalele noastre le cunoaştem prea bine, fiind obiectul preferat al jafurilor tuturor politicienilor pe care i-am votat în ultimii 30 de ani.

Aşa că mă întreb: acum, când am fi avut ocazia să ne dovedim mult clamata înţelepciune mioritică, dragostea faţă de semenii noştri, puterea noastră de a ne adapta oricărei situaţii, ingeniozitatea de a păcăli pe oricine, mai ales un nenorocit de virus, de ce nu putem respecta şi noi câteva reguli de bun-simţ, dovedind grijă, dacă nu pentru noi, pentru cei care, în faţa bolii, sunt victime sigure?

Mândri ar trebui să fim atunci când realizăm lucruri măreţe, nu când stăm, asemeni ciobanului din Mioriţa, şi rugăm o oaie să le spună tuturor că, mai bine decât să facem ceva, aşteptăm cerul să pice peste noi. Asta nu e soartă, e prostie.

Ne-om mai trezi vreodată? Sau ne e suficient să ne tresalte inima şi berea din mână când îl auzim pe Marcel Pavel urlându-ne „Deşteaptă-te, române!”...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    "dragostea faţă de semenii noştri, puterea noastră de a ne adapta oricărei situaţii" ... glumiți, desigur. Care dragoste, când nu dau 2 bani pe sănătatea altora? Când urlă că școala online nu-i școală, când refuză cu încăpățânare să se adapteze? Și multe altele. Nu, am ajuns o adunătură de egoiști, fixați, rigizi, neadaptabili. Dacă am fi " numai " resemnați mioritic tot ar fi ceva...
    • Like 0
  • Bun articol, rupt din realitate. Din pacate asa este romanul.
    • Like 0
  • Pai, cantecul explica totul. Am fost intotdeauna prosti si probabil, cu scoala de azi o sa fim si mai si. Intrebarea dv. de la sfarsitul articolului presupun ca e retorica. Am un prieten care spune ca asteapta sa moara mai repede ca sa scape de prostia din tara. Nu vrea sa plece din tara.
    • Like 1
  • Potrivit realității este acest articol ! Subscriu aceste rânduri. Și ... mulțumesc !
    • Like 0
    • @ Ion Filip
      Liberty check icon
      În cazul României, contactele bilaterale în domeniul militar s-au intensificat în ultimii ani, dar nu ca o urmare directă a schimbării administrației din Washington, ci ca o evoluție firească a parteneriatului aflat în desfășurare, mai ales având în vedere reprofilarea bazei militare Kogălniceanu din bază de tranzit în bază militară strategică pentru flancul estic.
      • Like 0
  • check icon
    Plot twist: nu ai fost nationalist niciodata.
    • Like 1


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

Există în istoria cinematografului două pietre de hotar: „Nașterea unei Națiuni”, de David Wark Griffith (1915), și „Triumful Voinței”, de Leni Riefenstahl (1935). Din punct de vedere al inovării în limbajul cinematografic, aflat în perioada de început a filmului mut la Griffith, și a primilor ani ai sonorului la Riefenstahl, e vorba de capodopere. Însă ideologia și etica lor sunt cât se poate de malefice: rasism feroce antinegri la Griffith, glorificarea lui Hitler la Riefenstahl.

Citește mai mult

Cybersecurity

„Avem un exces de producție în anumite intervale orare- de exemplu, între ora 10 dimineața și ora 16, când panourile fotovoltaice produc mai mult. Responsabilitatea noastră, ca furnizor, este să dăm clienților tarife orare: când există surplus, energie mai ieftină; când există deficit, un alt preț. Responsabilitatea clientului este să-și adapteze profilul de consum. Dacă la ora 13 există surplus și eu îmi permit să ofer energia cu un preț mai mic, ar fi bine dacă și clientul s-ar educa să consume în acel interval- să pornească aspiratorul din casă sau mașina de spălat de la depărtare”, spune Radu Brașoveanu, Director Digital Solutions la PPC România (foto: Yau Ming Low / Alamy / Profimedia).

Citește mai mult

Eugen Rădulescu

Am tot spus-o și o voi repeta până problema va fi rezolvată: cea mai severă constrângere a economiei românești este, de foarte departe, deficitul bugetar. Am trecut de la o datorie publică de sub 12% din PIB în 2006, anul dinainte de intrarea în UE, la 60% din PIB în prezent – o dinamică înfricoșătoare, care a atins apogeul în 2024, an fără crize sau evenimente excepționale, când deficitul unui singur an a ajuns la un neverosimil 9,3% din PIB.

Citește mai mult