Sari la continut

Vorbește cu Republica și ascultă editorialele audio

Vă mulțumim că ne sunteți alături de nouă ani Ascultați editorialele audio publicate pe platformă. Un proiect de inovație în tehnologie susținut de DEDEMAN.

Ne-om mai iubi vreodată, România?

Cuplu covid

Foto: Virgil Simionescu/ Inquam Photos

Să îmi pansez naţionalismul, mi-am zis dintotdeauna că valoarea unei naţii nu este dată de kilometri de autostradă, de bulevarde cu branduri scumpe, de palate care îţi taie răsuflarea sau de companii care inventează ultimele gadgeturi. Noi nu le avem fiindcă nu am avut colonii, nu am cotropit pe nimeni, ne-au furat şi turcii şi ruşii, n-am reuşit să avem universităţi fiindcă pe aici bântuiau tătarii şi multe alte asemenea scuze. În schimb, ştiam că suntem ospitalieri, generoşi, ne iubim aproapele şi tradiţiile, suntem modeşti, dar pricepuţi le toate, ne descurcăm în orice situaţie şi nu ne dăm bătuţi niciodată: doar nu i-am bătut noi pe nemţi la Mărăşeşti doar în izmene?

Doar că, în ultimele luni, rămăşiţele mele de naţionalism s-au spulberat. 

Am avut clienţi, companii străine, care au decis să îşi suspende activitatea când li s-au îmbolnăvit primii angajaţi, iar patronul şi-a sunat imediat directorul solicitând să fie testaţi toţi angajaţii pe banii firmei. Am văzut companii care au continuat să plătească chirii mari pentru spaţiile lăsate goale, dar le-au spus angajaţilor că pot lucra de acasă, iar la birou să vină doar dacă simt nevoia să îşi părăsească apartamentul. Lucrez într-un birou în care numai să citeşti toate regulile pentru protecţia sănătăţii îţi ia 20 de minute, ni s-a repetat că trebuie să rămâi acasă dacă tuşeşti sau te doare gâtul fără să prezinţi vreun concediu medical, iar dulapurile noastre sunt pline de recipiente cu dezinfectant şi măşti, de la cele simple, la ffp2-urile pe care le purtăm atunci când ne deplasăm pe la autorităţile publice sau ne prezentăm la vreo negociere unde conaţionalii noştri poartă masca la încheietura mâinii.

În schimb, cunosc persoane cărora angajatorii, mari întreprinzători mioritici, le-au spus să termine cu prostia asta cu covidul, farmacii şi cabinete medicale în care angajaţii se plâng de dureri de gât şi li se recomandă să ia anticul faringosept, iar pentru tusea insistentă li se spune să dea masca jos că poate de la asta li se trage, grădiniţe private unde mucii copiilor curg pe bluzele educatoarelor, biserici în care contacţii unor bolnavi nu se izolează fiindcă au atâta credinţă încât înving orice virus, patroni care se prezintă la negocieri fără să aibă bunul simţ de a-şi aşeza peste rânjetul trufaş o mască cu 1 leu 50, deşi în faţa lor se găsesc persoane în vârstă, posesori de comorbidităţi care i-ar face victime sigure şi pentru o banală gripă. Toate acestea când medicii ne spun că în România avem cea mai mare rată de mortalitate, iar spitalele noastre le cunoaştem prea bine, fiind obiectul preferat al jafurilor tuturor politicienilor pe care i-am votat în ultimii 30 de ani.

Aşa că mă întreb: acum, când am fi avut ocazia să ne dovedim mult clamata înţelepciune mioritică, dragostea faţă de semenii noştri, puterea noastră de a ne adapta oricărei situaţii, ingeniozitatea de a păcăli pe oricine, mai ales un nenorocit de virus, de ce nu putem respecta şi noi câteva reguli de bun-simţ, dovedind grijă, dacă nu pentru noi, pentru cei care, în faţa bolii, sunt victime sigure?

Mândri ar trebui să fim atunci când realizăm lucruri măreţe, nu când stăm, asemeni ciobanului din Mioriţa, şi rugăm o oaie să le spună tuturor că, mai bine decât să facem ceva, aşteptăm cerul să pice peste noi. Asta nu e soartă, e prostie.

Ne-om mai trezi vreodată? Sau ne e suficient să ne tresalte inima şi berea din mână când îl auzim pe Marcel Pavel urlându-ne „Deşteaptă-te, române!”...

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    "dragostea faţă de semenii noştri, puterea noastră de a ne adapta oricărei situaţii" ... glumiți, desigur. Care dragoste, când nu dau 2 bani pe sănătatea altora? Când urlă că școala online nu-i școală, când refuză cu încăpățânare să se adapteze? Și multe altele. Nu, am ajuns o adunătură de egoiști, fixați, rigizi, neadaptabili. Dacă am fi " numai " resemnați mioritic tot ar fi ceva...
    • Like 0
  • Bun articol, rupt din realitate. Din pacate asa este romanul.
    • Like 0
  • Pai, cantecul explica totul. Am fost intotdeauna prosti si probabil, cu scoala de azi o sa fim si mai si. Intrebarea dv. de la sfarsitul articolului presupun ca e retorica. Am un prieten care spune ca asteapta sa moara mai repede ca sa scape de prostia din tara. Nu vrea sa plece din tara.
    • Like 1
  • Potrivit realității este acest articol ! Subscriu aceste rânduri. Și ... mulțumesc !
    • Like 0
    • @ Ion Filip
      Liberty check icon
      În cazul României, contactele bilaterale în domeniul militar s-au intensificat în ultimii ani, dar nu ca o urmare directă a schimbării administrației din Washington, ci ca o evoluție firească a parteneriatului aflat în desfășurare, mai ales având în vedere reprofilarea bazei militare Kogălniceanu din bază de tranzit în bază militară strategică pentru flancul estic.
      • Like 0
  • check icon
    Plot twist: nu ai fost nationalist niciodata.
    • Like 1


Îți recomandăm

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult

articol audio
play icon mic icon  BT Business Talks - Corina Cojocaru, CEO BT Pensii

Într-un nou episod din BT Business Talks, podcastul economic și financiar al Băncii Transilvania, am stat de vorbă cu Corina Cojocaru, CEO BT Pensii, despre sustenabilitatea sistemului public, importanța pilonului III și deciziile care ne pot defini calitatea vieții… peste zeci de ani.

Citește mai mult