Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

Neamțul care salvează pădurile din România: În Munții Făgăraș va fi un parc național ce va fi cunoscut în toată Europa de Vest și cu care românii să se mândrească. Podcast România sustenabilă

Aproape 27.000 de hectare de păduri și pășuni alpine din Munții Făgăraș, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Leaota au fost salvate de la exploatare în ultimii 12 ani, aici fiind inițiate lucrări de reconstrucție ecologică.

Din acestea, circa 10.000 de hectare de pădure au fost declarate zone de non-intervenție în Planul de management al sitului Natura 2000 Munții Făgăraș sau au fost incluse ca zone de strictă protecție ale Parcului Național Piatra Craiului.

Mai mult de 1.000 hectare din aceste păduri sunt complet neatinse, iar o parte au fost introduse în Catalogul Național al pădurilor virgine și cvasi-virgine, pentru a fi protejate.

Pe scurt, pădurile sunt redate sălbăticiei, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale. 

Totul cu efortul Fundației Conservation Carpathia ( FCC) care, în final, va dona domeniului public suprafețele achiziționate, în regim de protecție permanentă, sub forma unui Parc Național, „un Yellowstone al Europei”.

„Este cel mai mare proiect de conservare a naturii din Europa”, spune Christoph Promberger, director executiv al Fundației Conservation Carpathia, invitatul jurnalistului Claudiu Pândaru la podcastul România Sustenabilă.

El a povestit cum a ajuns în România, la începutul anilor 90 și cum s-a îndrăgostit de natura pe care a găsit-o aici.

Absolvent de Silvicultură, Christoph Promberger locuia în sud-estul Bavariei acum aproape 30 de ani și lucra la un studiu despre marile carnivore, mai exact despre lupi. Când a început să se documenteze despre câți lupi sunt în Europa, Portugalia avea 150, Italia 300, Polonia 500, iar în pădurile din România erau 3.000.

„Din acest motiv m-am dus în România. Asta se întâmpla la începutul anilor 90. Sincer, atunci nici nu prea știam unde e România. Înainte nu se putea călători în Europa de Est și nu am prea știut situația”, a rememorat Christoph Promberger.

În 1992, el a ajuns în România, de care „s-a îndrăgostit din prima zi”. Aici, proiectul său de cercetare a fost extins și la celelalte mari carnivore, între care urșii și râșii. Și-a cunoscut soția, pe Barbara, tot în România, în 1995, venită aici din Austria.

„De atunci, nu a fost niciodată vorba dacă plecăm să mergem în altă parte”, continuă Christoph Promberger. Aici el simte că are o calitate a vieţii pe care nu crede că ar putea să o aibă în Austria sau Germania. „Pentru noi, România e o țară de vis”, vede el.

Fundația Conservation Carpathia (FCC) a fost înființată în 2009 de către 12 filantropi și conservaționiști, cu scopul de a opri tăierile ilegale de pădure, precum și pentru a conserva o suprafață mare a pădurilor din Carpați, sub forma unei zone complet protejate.

FCC a cumpărat până în prezent circa 27.000 de hectare de pădure, proiectul fiind una dintre cele mai mari iniţiative private de conservare din Europa.

„E o situație pe care mulți oameni nu prea o înțeleg: de ce o fundație cumpără atât de multe păduri și de ce nu le exploatăm economic”, a declarat Christoph Promberger.

El a povestit că în România, în anii 2004 – 2005, odată cu începerea retrocedărilor de păduri, a observat cum oamenii care își recăpătau proprietățile își tăiau pădurile în mod abuziv.

„Așa au dispărut pante întregi de pădure nu numai în zonele neprotejate, ci chiar și în zonele protejate, cum s-a întâmplat în Parcul Național Piatra Craiului. Eu și Barbara, care e soția mea și partenerul meu în proiect, am zis că nu se poate... A fost atât de dur pentru noi să vedem cum păduri atât de frumoase au dispărut peste noapte”, a descris Christoph Promberger fenomenul pe care îl vedea ca pe o ameninţare gravă la integritatea ecosistemului carpatic.

Când a văzut că pădurile sunt tăiate, a avut o discuție cu șeful Parcului Național Piatra Craiului. Curând și-a dat seama că doar în calitate de proprietar ar putea să protejeze pădurile, să conserve cu adevărat suprafețele forestiere din Munții Piatra Craiului, pe care le străbătuse de atâtea ori, de când se afla în România.

Vorbind în cercurile cunoscuților săi despre situația din România de la acea vreme, avea să cunoască o familie din Elveția, implicată în multe proiecte de conservare a pădurilor, la scară mare, mai ales în SUA unde avea experiența creării, cu sprijinul statului, a unor arii protejate.

Așa l-a invitat în România pe Hansjörg Wyss, un om de afaceri elvețian și donator pentru cauze de mediu din Statele Unite. După ce acesta a văzut în România, în timpul unui zbor cu elicopterul, Parcul Național Piatra Craiului și Munții Făgăraș, a decis să sprijine achiziția de păduri în România. Scopul - să încerce să creeze „un Yellowstone pentru Europa”, aluzie la Parcul Național Yellowstone, primul parc național din lume. Două au fost condițiile pe care le-a pus primul său finanțator: cooptarea mai multor persoane care să finanțeze achiziția de păduri și implicarea într-un proiect mai mare, care să cuprindă nu numai Piatra Craiului, ci și Munții Făgăraș.

În ultimii ani, companii și antreprenori români s-au alăturat proiectului FCC în efortul pentru conservarea pădurilor, înțelegând importanța pe care mediul de afaceri o poate avea în dezvoltare prin conservare.

Întrebat cum vede peste 10 ani această zonă a țării, vicepreședintele FCC preconizează că în Munții Făgăraș va exista „un parc național care e cunoscut în Europa de Vest, care e o carte de vizită pentru România, ceva cu care România să se mândrească: uite, noi avem cel mai mare, cel mai speciaculos parc din toată Europa. Asta înseamnă că vin mult mai mulți turiști în zonă, iar aceste sate încep să prospere”, a spus Christoph Promberger la podcastul România Sustenabilă.

FCC se implică și în crearea unei economii verzi în jurul Munților Făgăraș, în beneficiul biodiversității și al comunităților locale. Odată ce proiectul va fi finalizat, acest nou parc național va fi o zonă sălbatică de clasă mondială, un exemplu de conservare în Europa și cel mai emblematic parc național de pe continent, se arată pe site-ul fundației. 

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult
sound-bars icon