foto: Daniel MIHAILESCU / AFP / Profimedia
Turul al doilea al alegerilor prezidențiale din 18 mai 2025 a adus în fața electoratului o confruntare între două tipuri de antisistem:
- George Simion, în rolul antisistemului demolator, cu o retorică dură, suveranistă, care promitea distrugerea sistemului actual (politic, a elitei administrative etc).
- Nicușor Dan, ca antisistem reparator, care contesta status-quo-ul, dar nu pentru a-l distruge, ci pentru a-l repara.
Această diferență fundamentală a fost reflectată și în comunitățile care l-au susținut pe Nicușor Dan – o coaliție eficientă, formată din comunități civice, educaționale, instituționale și valorice (Rusia, nu uita, România nu-i a ta!). De altfel, în centrul mesajelor din campania lui Nicușor Dan a stat Comunitatea.
Deloc întâmplător, construcția imaginii sale ca persoană publică, de la Salvați Bucureștiul, la USR și Primăria Capitalei, a constat în dezvoltarea unor comunități și în abilitatea de a le convinge să acționeze (să voteze). Acest lucru nu s-a întâmplat de ieri pe azi, ci a fost construit în ani, uneori fără prea mult succes la început. În același timp, campania de comunicare s-a mulat pe candidat, și nu invers, de unde a reieșit autenticitatea, în opoziție cu situația candidatului AUR.
În general, cartea sincerității, pe care a mizat Nicușor Dan, a fost una câștigătoare. Nimeni nu mai așteaptă azi miracole și nu mai crede în mitul salvatorului, ci în bunul gospodar (administrator). Românii au trimis la Cotroceni al treilea primar, semn că funcțiile politicie de la nivel central nu mai sunt o pepinieră pentru recrutarea șefului statului. Oamenii au mai degrabă încredere în politicieni pe care-i văd la treabă și, deci, pe care-i pot urmări mai ușor. Încrederea în primari (sau lipsa de încredere) s-a văzut și în felul în care aceștia au putut mobiliza (sau nu) votanții, uneori în dezacord cu directivele de la partid.
Campania lui Nicușor Dan nu a fost una de masă, ci una bazată pe comunități, în care mesajele au circulat prin canale de încredere: influenceri urbani, analiști, ONG-iști, creatori de conținut pro-europeni, televiziuni dar și politicieni.
Așa cum remarcă sociologul Cătălin Stoica, sprijin esențial a venit și din partea persoanelor de 61+,o categorie ignorată de USR până acum. În fața discursului radical al lui Simion, această comunitate a acționat ca un gardian democratic, respingând populismul și tentația rusofilă. Aceștia au trăit și momentul 2000, când românii au avut de ales între Ion Iliescu și Corneliu Vadim Tudor. Acești alegători nu au uitat prețul plătit pentru democrație și au votat cu simțul realității, nu al revoltei. Și tinerii au votat cu Nicușor Dan, iar în ciuda a ceea ce s-a vehiculat despre această categorie, s-au mobilizat la vot, înțelegând ce ar fi însemnat o decuplare de Europa pentru ei.
Alegătorii cu studii superioare (74,5% pentru Dan) au format una dintre cele mai solide comunități de susținători. Profesori, studenți, cercetători, medici, IT-iști au transmis un mesaj clar: rațiune, nu răzbunare. Campania lui Nicușor Dan a fost „purtată” de comunități care construiesc, nu demolează – oameni care știu ce înseamnă să repari, să administrezi, să îmbunătățești.
Nicușor Dan a câștigat în turul al doilea prin mobilizarea comunităților care păstrează România funcțională. Această alianță a înfrânt populismul demolator. Dar rămâne o provocare de guvernare: aceste comunități nu cer loialitate, ci rezultate.
În plan extern, mesajele președintelui Franței, secretarului general al NATO, șefa Comisiei Europene, premierului polonez, președintei Parlamentului European, președintele Consiliului European, președintei Republicii Moldova, cancelarului german – toate arată că mesajele lui Dan pro-Europa și pro-NATO au ajuns la partenerii noștri. Rămâne de (re)construit punți cu noua administrație americană.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Dar e bine sa speram ca tinerii sunt mai buni decat parintii lor. In Romania stim sigur ca sunt analfabeti in proportie mai mare decat parintii lor, dar asta e altceva.
Ce viitor îmi oferi, buncule? Unul condus de un șef de galerie, care vrea să ia casele celor din diasporă, care girează nepotismul - rude în funcții publice -, unul în care limba română este măcelărită sistematic (de ce fugem) etc?
Aveți senzația că tabăra suveranistă e lipsită de corupție? Nepotismul nu este tot o formă de corupție? Devine pozitiv dacă apare în tabăra unor politicieni care trăncănesc continuu despre țară și Dumnezeu? De expresia biblică lupi în piele de oaie ați auzit?
P.S. Ca să fiu corect, așa cum sunt întotdeauna, precizez un lucru. Am spus deja că tinerii pot avea uneori dreptate și alteori nu. Cu legionarismul nu au avut dreptate.Dar în decembrie 1989 au avut dreptate și mai mult, și-au dat și viața mulți dintre ei și pentru noi ceilalți, inclusiv pentru bătrânii care atunci au fost, poate, înfricoșați....
Concluzie: Lucrurile nu sunt întotdeauna cum par pe moment. Ideile, viziunile, condițiile istorice se pot schimba. Însă FIECARE om, FIECARE categorie socială sau tabără ideologică are rostul ei social și merită să existe. Ideea e deci să ne respectăm între noi și să fim uniți, dar nu în idei politice (consens), ci în respect unii față de alții.
Dacă ai nevoie de voturile tinerilor arată-le că TU ești cel care vorbești corect gramatical, TU ești cel care cunoști noțiuni elementare de fizică și chimie, și chiar de istorie. Tabere în munți cu cetățeni dubioși sau laudele aduse unor personaje aflat la coșul de gunoi al istoriei nu-i vor convinge să voteze, în condițiile în care istoria este materie de școală.
Respectul reciproc este și respectul față de limbă, de cultură și știință. Tinerii au preferat un olimpic la matematică unor discursuri conspiraționiste despre apa care conține informație și alte bazaconii care îți zburlesc părul.
Ce să facem, dacă-i ținem la școală? Mulți învață, iau note bune, iar la televizor politicienii vin cu garnituri de personaje care par că n-au dat o zi prin școală.
Respectul tinerilor trebuie câștigat.
Ați vrut ca acești tineri, pe care-i considerați ușuratici și lipsiți de judecată, să capete respect pentru limba în care s-au născut, pentru știință și cultură, pentru educație în general, și acum vă plângeți că tocmai educația este cea care s-a întros împotriva voastră.
Ce ați fi dorit să voteze tinerii când un candidat, fost olimpic la matematică, participă la toate dezbaterile, în timp ce altul nu vine, iar când vine mănâncă înghețată?
Un președinte ar trebui să fie un liant, un împăciuitor, un președinte al românilor, nu doar al celor care îl votează.
La ce să ne așteptăm când un candidat la președenție tratează jumătate și mai bine din popor cu partea dorsală, cu absență, înghețată și miștouri? Care ați fi vrut să fie rezultatul? Candidații nu se adresau unor trusturi de presă, ci se adresau direct poporului.
Mâncatul înghețatei în fața a jumătate din alegători e propagandă? Lipsa crasă de respect față de jumătate din poporul român e propagandă? Nu prea cred că este.
Eu, recunosc, m-am coborât la nivelul lui, cel adevărat, descoperit după îndelungi "dialoguri", considerând că întrece orice limită a bunului-simț insistând cu același și același " argumente", lozinci de la realitatea TV, intr-un cuvânt cu falsificarea realității, în mod ostentativ. Realitate ce am auzit-o și văzut-o, în mod repetat din aparițiile capilor "suveranisti". Mie, ca multor altora, mi-a fost clar că indivizii reprezintă un real și grav pericol pentru viitorul țării, un pericol aproape imposibil de înlăturat, in cazul instaurării, mai ales ținând cont de conjunctura internațională și tendințele socio-politice influențate masiv de rusia.
S-a vrut o justificare a atitudinii mele față de un intrus în platformă.
Dar te cred la faza cu „Bătrânii au fost cel mai ușor de speriat de către propagandă”, chiar tu ești un exemplu grăitor în acest sens, doar că propaganda pe care ai înghițit-o ca pelicanul e din aia rusească. Că pe voi v-au speriat cu gheii și cu războiul (care tot de rusia a fost pornit).