Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Nimic despre Dragnea, Vâlcov sau T. Toader

După războiul mondial am comis o eroare capitală. În loc să rămânem în autarhie, am intrat din nou în circuitul economic mondial. Prin urmare, secretul Planului meu pe 4 ani a fost simplu: i-am înrolat pe oameni într-o economie autarhică!

Cei din afara Germaniei încă nu au înțeles toate acestea. În această privință putem fi liniștiți. Vor avea parte de crize după război! În acest timp, noi vom construi un stat foarte solid, la adăpost de crize, fără să ne bazăm pe nici măcar un gram de aur. Cel care va depăși limita fixată de stat pentru prețuri va merge în lagăr: iată cum se obține stabilitatea monedei.

Tot ce avem de făcut în anii următori este să suprimăm catedrele universitare de economie!

                                                             (Adolf Hitler, Însemnări intime și politice, 1941, 12 noiembrie, seara)

Fac tot ce pot ca să-i ponegresc cât mai mult pe juriști, pentru ca să fie cât mai puțini studenți care să aleagă această profesie. Trebuie să compromitem această carieră până acolo încât să nu fie îmbrățișată decât de cei care nu vor să cunoască nimic altceva decât paragrafe.

Ce nevoie avem de scrupule juridice, când un lucru e necesar din punct de vedere politic pentru popor? Poporul nu trăiește datorită juriștilor, ci în pofida lor!

Desigur, nu sunt eu primul care vede în ei un mediu de cultură pentru bacterii! Frederic cel Mare nu gândea altfel.

                                                          (Adolf Hitler, Însemnări intime și politice, 1941, 16 noiembrie, la amiază, în dialog cu Heinrich Himmler)

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.



Îți recomandăm

blocuri - Bucuresti

Locuiesc într-un bloc de 4 etaje. Unii i-ar spune “bloc comunist”, pentru că e construit înainte de cutremurul din 1977, pe care l-am și prins, de altfel, aici. În urmă cu aproape 20 de ani, la câteva zeci de metri de blocul alăturat, tot de 4 etaje, un dezvoltator străin a construit un complex rezidențial, care include și un turn de 20 de etaje. (Foto: Inquam Photos / George Călin)

Citește mai mult

Daniel van Soest - Suceava

Totuși, văd o diferență. PNL arată o anumită capacitate de autocurățire — altfel domnul Bolojan nu ar fi devenit prim-ministru. PSD, în schimb, s-a băgat în tranșee ca să lupte până la capăt, transformându-se într-un partid-zombie, pe care pare să-l mai poată îndrăgi doar un alt partid insalubru, precum AUR.(În imagine, Daniel van Soest)

Citește mai mult

Crăciun

Mă gândeam zilele trecute că anul ăsta și anul anterior au fost cei mai răi ani pe care i-am trăit eu vreodată. Și da, nu m-am născut ieri. Am prins și pandemia, și debutul invaziei din Ucraina, și joaca lui Dragnea de-a puterea, și mandatul de premier al lui Adrian Năstase. Am prins cam toate plăgile ultimelor trei decenii și jumătate, dar tot mi se pare că anul ăsta și anul trecut au fost cei mai răi ani ai vieții mele.

Citește mai mult

Revoluția

Stăteam chitiți, cu lumina stinsă, încercând să ghicim la ce distanță se trăgea. Focurile de armă se auzeau surd. Apoi, dintr-odată, o ploaie de metal a căzut peste casă. Tata ne-a apucat pe mine și pe sora mea de câte o aripă și ne-a zvârlit în pivniță. Acolo am stat o vreme, desculțe, învelite într-un preș vechi, în beciul care mirosea a varză murată, până când nu s-au mai auzit nici împușcături, nici maşini.

Citește mai mult