Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Noile medicamente pentru obezitate influențează cheltuielile consumatorilor. Restaurantele fast food, marii pierzători

stil de viata sanatos

 Foto: Wavebreak / Profimedia

Noua generație de medicamente pentru obezitate produce schimbări ample în industria farma, dar are ramificații și în alte zone ale economiei, unele companii „suferind” în urma stilului de viață sănătos al pacienților.

Anumite tratamente pentru obezitate vin cu beneficii colaterale pentru pacienți, Wegovy fiind aprobat de FDA în SUA, luna trecută, pentru pacienții supraponderali diagnosticați cu afecțiuni ale inimii. În același timp, unii pacienți au observat o reducere a dorinței de a consuma alcool, tutun sau chiar alte substanțe, conducând astfel la schimbări ale stilului de viață.

Astfel, medicamentele care activează receptori GLP-1 (cu rol în reglarea apetitului) au, la rândul lor, efecte adverse asupra afacerilor unor companii din industria fast-food, asupra furnizorilor de programe pentru slăbit sau chiar asupra comportamentelor de gambling.

Pe seama proiecțiilor curente, utilizarea clasei de tratamente GLP-1 ar putea crește exponențial. Potrivit estimărilor noastre, piața ar putea ajunge la aproape 100 de miliarde de dolari până la finele deceniului, deși este dificil de estimat în ce măsură competiția va diminua prețul tratamentului care ajunge până la aproape 1.000 de dolari/lună în prezent.

Spre comparație, pentru industria „gestionării durerii”, care include analgezice și antidepresive, Morgan Stanley anticipează 24 milioane de pacienți in 2035 și Goldman Sachs vede între 10 și 70 de milioane de americani tratați în 2028. Transformările ar ajunge, astfel, să aibă efecte la scară macroeconomică, având în vedere prevalența de peste 40% a obezității în rândul americanilor.

Trendurile sunt îngrijorătoare la nivel global, în contextul în care proiecțiile realizate de World Obesity Federation indică pierderi de 4,3 trilioane de dolari anual în 2035 din cauza obezității, 51% din populația globului intrând la categoria „supraponderal” sau „obez”. Creșterile mai rapide s-ar petrece în țările cu venituri reduse.

Mai puține zile de concediu medical, o mai mare productivitate a muncii și un nivel mai ridicat de fericire personală ar avea impact asupra economiei. Cu încrederea în sine impulsionată, nivelul de activitate – atât profesională, cât și cea din timpul liber – ar crește semnificativ. În SUA, productivitatea ar crește, iar economia ar avansa mai rapid.

Potrivit unui raport Goldman Sachs, în funcție de scenarii, avansul suplimentar ar fi de 0,4% din PIB pentru 30 de milioane de pacienți sub tratament și ar ajunge la 1% din PIB pentru 60 de milioane de utilizatori, ceea ce, la orizontul anului 2028, ar putea însemna peste 300 de miliarde de dolari.

În estimarea noastră, din 2025 până în 2030, economia americană ar putea câștiga aproape 900 de miliarde de dolari în scenariul mediu de utilizare a clasei noi de medicamente.

Stilul de viață sănătos dăunează grav unor companii de pe bursă

Cheltuielile celor aflați sub tratament tind să migreze dinspre mâncare spre zona de fitness și stil de viață sănătos. Cu cât numărul celor tratați va crește, cu atât efectele ar fi mai pronunțate. Deși este încă devreme pentru a izola motivele sau a pune pe seama noilor medicamente observațiile, se poate detecta pe bursa din SUA o tendință de slăbiciune relativă în cazul unor companii din industria fast-food. Indicele S&P500 a avansat cu 7,9% în 2024.

Acțiunile McDonald's au scăzut, însă cu 7,9% de la începutul anului. Restaurant Brands, unul din cele mai mari lanțuri din lume (deține branduri precum Burger King și Popeye's) a scăzut cu 3,9% anul acesta, și urmează să raporteze rezultatele trimestriale pe 30 aprilie.

Wendy's, în revenire după anunțul setării dinamice a prețurilor care a dus la proteste ale consumatorilor în rețelele sociale, a recuperat 10,5% din 4 aprilie, ajungând la plus 3,8% anul acesta. Yum Brands (KFC, Pizza Hut) este printre puținele titluri care depășesc indicele, cu un salt de 11% și noi recorduri istorice.

Industria produselor de slăbit se transformă, cu reorientarea unor firme ca Weight Watchers la prescrierea de medicamente prin achiziția operatorului de telemedicină Sequence. Săli de fitness din SUA oferă parteneriate cu clinici care prescriu tratamentele, dar oricum ele beneficiază în mod direct de creșterea interesului pentru mișcare.

Cursa începută de Novo Nordisk tentează și alte nume, pe lângă competitorul tradițional Eli Lilly. Zealand, de asemenea o companie daneză, a înregistrat o creștere de 73,7% a acțiunilor anul acesta și ar putea beneficia de pe urma unui medicament pentru ficat care are și efecte asupra obezității, cu rezultate clinice promițătoare.

Altimune cu o capitalizare de 0,45 miliarde de dolari și Viking, cu o valoare bursieră de 8,3 miliarde de dolari, ambele cu sediul central în SUA, dezvoltă propriile lor tratamente săptămânale.

Amgen, având o capitalizare bursieră de 148,2 miliarde de dolari, încearcă să își facă loc într-un câmp aglomerat cu un produs injectabil cu frecvență mai redusă față de cele săptămânale și care ar avea efecte și după încetarea tratamentului. Totuși, mai este drum lung de parcurs, studiile fiind abia în faza 1.

Novo, care a crescut cu 25,9% anul acesta și 452,9% în ultimii 5 ani, va raporta rezultatele financiare ale ultimului trimestru pe 2 mai. Investitorii vor putea calcula mai ușor cât din banii consumatorilor au trecut din buzunarele industriei fast-food și de snacks-uri în cele ale producătorului danez.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Andrei check icon
    Când ceva e prea frumos să fie adevărat.... Oricum om vedea. Până acum e al doilea articol cu puternice accente de reclamă pe subiect.
    • Like 0


Îți recomandăm

Solar Resources

„La 16 ani, stăteam de pază la porumbi. Voiam să-mi iau o motocicletă și tata m-a pus la muncă. Aveam o bicicletă cu motor și un binoclu și dădeam roată zi și noapte să nu intre cineva cu căruța în câmp. Că așa se fura: intrau cu căruța în mijlocul câmpului, să nu fie văzuți, făceau o grămadă de pagubă, călcau tot porumbul. Acum vă dați seama că tata nu-și punea mare bază în mine, dar voia să mă facă să apreciez valoarea banului și să-mi cumpăr motocicleta din banii câștigați de mine”.

Citește mai mult

Octavian apolozan

Tavi, un tânăr din Constanța, și-a îndeplinit visul de a studia în străinătate, fiind în prezent student la Universitatea Tehnică din Delft (TU Delft), Olanda, una dintre cele mai renumite instituții de învățământ superior din Europa. Drumul său către această prestigioasă universitate a început încă din liceu, când și-a conturat pasiunea pentru matematică și informatică.

Citește mai mult

Green Steps

100.000 de români au participat la marcarea a 100 de kilometri din traseul Via Transilvanica într-un mod ingenios. „Drumul care unește”, este un traseu turistic de lungă distanță, care traversează România pe diagonală, de la Putna la Drobeta Turnu Severin și este destinat drumeției pe jos, cu bicicleta sau călare. Via Transilvanica este semnalizată cu marcaje vopsite și stâlpi indicatori. Pe parcursul drumeției, călătorii vizitează ceea ce constructorii spun că este cea mai lungă galerie de artă din lume, pentru că la fiecare kilometru se găsește o bornă din andezit sculptată individual.

Citește mai mult