Sari la continut

Republica împlinește 10 ani

Un deceniu în care am ținut deschis un spațiu rar în România: unul al ideilor curate, al argumentelor care nu se tem de lumină și al vocilor care gândesc cu adevărat. Într-o vreme în care zgomotul crește, noi am mizat pe ceea ce contează: conținut de calitate, autentic, fără artificii, libertate de gândire, profunzime în loc de superficialitate. Pentru că doar așa România poate merge înainte. Să rămânem împreună într-un loc al reflecției, al întrebărilor care incomodează și al conversațiilor care schimbă ceva. Scrie, întreabă, contestă, propune. 
Republica îți aparține. De 10 ani și pentru anii care vin.

Noua amnistie fiscală: principalele întrebări și răspunsuri

businesswoman - Foto Cultura Creative (RF) / Alamy / Alamy / Profimedia)

Foto: Cultura Creative (RF) / Alamy / Alamy / Profimedia

În România tocmai a fost aprobată una dintre cele mai cuprinzătoare amnistii fiscale date în ultimii 10 ani. Publicată în data de 14 mai 2020, prin Ordonanța de Urgență 69/2020, această amnistie a ridicat, din capul locului, numeroase semne de întrebare cu privire la obiectul și, mai ales, funcționarea ei.

Am centralizat, prin urmare, cele mai importante astfel de întrebări, în încercarea de a explica ordonanța și a mai rări hățișul tehnic de care e înconjurat, inevitabil, un astfel de act normativ.

Ce înseamnă, de fapt, amnistia?

Să stabilim, înainte de toate, ce presupune această facilitate fiscală. Fără a intra în detalii specifice fiecărei situații particulare, această lege prevede ca toate obligațiile accesorii (dobânzi, penalități, majorări), aferente obligațiilor fiscale restante la 31 martie 2020, să poată fi anulate în anumite condiții. 

Citește și:

Ce nu mai plătim?

Statul nu oferă, deci, o anulare a datoriilor, ci o anulare a obligațiilor accesorii (explicate mai jos) pe care contribuabilii le datorează pentru că nu au plătit la timp datoriile. Practic, nu mai esti penalizat dacă nu ți-ai plătit taxele și impozitele la timp. Când vorbim despre obligații accesorii, ele sunt de 4 feluri, conform Codului de Procedură Fiscală:

  • penalitatea de întârziere – este sancțiunea pentru neachitarea la termenul scadent a obligațiilor principale (0,01% pe zi de întârziere)
  • penalitatea de nedeclarare – reprezintă sancțiunea pentru nedeclararea sau declararea incorectă a impozitelor, taxelor și contribuțiilor sociale (0,08% pe zi, dar poate fi redusă la 0,02% pe zi). Se aplică în cazuri excepționale, în locul penalității de întârziere, nu împreună cu aceasta.
  • dobândă – reprezintă echivalentul prejudiciului creat din cauza neachitării la scadență a obligațiilor fiscale principale (0,02% pentru fiecare zi de întârziere)
  • majorare de întârziere – se datorează la bugetele locale pentru neachitarea la termen (1% pe fiecare lună de întârziere)

În mod uzual, pentru datoriile la bugetul de stat se aplică penalitatea de întârziere și dobândă, deci un contribuabil va trebui să plătească în plus 0,03% pe zi în cazul neachitării taxelor și impozitelor la termen. Aceste sume suplimentare sunt cele care fac obiectul anulării și reprezintă, de fapt, „amnistia fiscală”.

Penalitatea de nedeclarare se întâlnește mai rar, deoarece se aplică doar în cazul inspecțiilor fiscale, iar majorările se datorează în relație cu taxele și impozitele locale, cărora, după cum vom vedea în continuare, nu li se aplică direct noua facilitate fiscală.

Cine poate beneficia?

Amnistia se adresează unei categorii foarte largi de persoane și entități. Aceasta poate fi solicitată atât de persoanele fizice, cât și de cele juridice, în orice formă de organizare (PFA, Întreprindere individuală, SRL, Asociere, entitate fără personalitate juridică, profesii liberale, etc.).

Concret, ce se anulează?

Obligațiile fiscale pentru care se pot anula accesoriile sunt aproape orice taxă și impozit datorate la bugetul de stat și restante la 31 martie 2020. Se prevede posibilitatea acordării unor facilități similare pentru taxele locale (impozit pe casă, mașină, teren, etc.), dar acest lucru nu se poate realiza decât după ce consiliul local al fiecărei localități a aprobat o hotărâre în acest sens. De asemenea, amnistia nu se poate aplica pentru datoriilele la stat pentru care sunt in derulare înlesniri la plată (de exemplu, plata eșalonată), sau cele care corespund unor decizii de impunere suspendate de la executare. Totuși, în cazul în care contribuabilul decide sa renunțe la înlesniri sau la suspendarea executării, el poate solicita anularea accesoriilor.

În ce condiții se obține anularea?

Există patru condiții care trebuie îndeplinite pentru a nu mai plăti dobânzi și penalități:

1. Toate obligațiile principale la bugetul de stat restante la 31 martie 2020 vor fi stinse în orice mod (ex: plată, compensare, etc.) până la data depunerii cererii de anulare a accesoriilor.

2. Toate obligațiile principale, dar și accesorii scadente între 1 aprilie 2020 și data depunerii cererii de anulare vor fi stinse la această ultimă dată.

3. Contribuabilul are depuse toate declarațiile fiscale, până la data depunerii cererii de anulare.

4. Contribuabilul depune cererea de anulare după ce a îndeplinit primele 3 condiții, dar nu mai târziu de 15 decembrie 2020.

În condiții similare, se anulează și dobânzile și penalitățile aferente obligațiilor rezultate din declarații rectificative și din inspecții fiscale in derulare, daca acestea corectează obligații al căror termen inițial era anterior datei de 31 martie 2020.

Dar dacă am plătit deja?

Spre deosebire de acte normative anterioare care ofereau facilități de acest fel tocmai pentru a face mai atractivă plata obligațiilor principale pentru cei cu restanțe, după cum este formulată legea în acest moment, se poate interpreta că aceasta le oferă posibilitatea de a scăpa de dobânzi și penalități și contribuabililor care și-au plătit deja obligațiile.

Mai mult, pentru că nu se prevede o perioadă de început a intervalului pentru care se oferă amnistia (ci doar data finală, de 31 martie 2020), se poate interpreta că orice accesorii din ultimii 5 ani (perioada de prescripție a obligațiilor fiscale) pot fi anulate. Totuși, procedura de aplicare a acestor prevederi nu este publicată, ci urmează să apară prin ordin de ministru, iar din experiențele anterioare un astfel de ordin poate stabili și o dată limită inferioară de aplicare.

Cum facem?

Deseori, în evidențele organului fiscal, astfel de corecții ale perioadelor anterioare pot duce la diverse greșeli în stingerea obligațiilor, ca urmare a modalității de calcul și funcționare a sistemului folosit de ANAF pentru administrarea plăților. Tocmai din acest motiv, noua lege prevede posibilitatea ca organul fiscal să fie notificat de contribuabil cu privire la intenția de a beneficia de amnistie, lucru care se întâmplă anterior depunerii cererii de anulare. Astfel, contribuabilul va comunica activ cu organul fiscal, va ști mereu ce are de făcut și de plătit pentru a beneficia de amnistie și va clarifica eventuale neconcordanțe, astfel încât la momentul depunerii cererii să existe șanse minime ca aceasta să fie refuzată.

Prin urmare, procedura recomandată ar fi următoarea:

1. Persoanele care intenționează să beneficieze de anularea accesoriilor pot notifica organul fiscal de acest lucru înainte de data depunerii cererii de anulare.

2. După primirea unei astfel de notificări, organul fiscal verifică dacă debitorul și-a îndeplinit obligațiile declarative, efectuează eventuale stingeri, compensări, etc. pentru a stabili cu certitudine obligatiile pentru care se poate aplica facilitatea.

3. În termen de 5 zile lucrătoare de la data notificării, organul fiscal eliberează un certificat de atestare fiscală, pe care îl comunică contribuabilului.

4. Eventualele neconcordanțe sunt clarificate cu contribuabilul.

5. Toate accesoriile care pot face obiectul anulării se amână la plată în vederea anulării și nu se începe executarea silită pentru ele.

6. Se plătesc obligațiile fiscale principale și accesorii astfel încât să fie îndeplinite condițiile (până cel târziu la data depunerii cererii de anulare, dar nu mai târziu de 15 decembrie 2020)

7. Se depune cererea de anulare a obligațiilor accesorii, oricând până cel târziu pe 15 decembrie 2020.

8. Se verifică de către organul fiscal îndeplinirea tuturor condițiilor.

9. Se aprobă sau se respinge cererea de anulare.

10. Se operează în evidențele fișei de plătitor modificările necesare.

După cum menționam, procedura notificării organului fiscal este una opțională, dar recomandată. În situația în care contribuabilul nu dorește notificarea prealabilă, poate efectua plățile necesare și depune direct cererea de anulare, sărind practic pașii 1-5 de mai sus și începând direct cu pasul 6.

Pot să amân fără consecințe obligațiile aferente lunii februarie 2020?

Deși scadența obligațiilor fiscale aferente lunii februarie 2020 este la data de 25 martie 2020, deci înainte de 31 martie 2020, conside că aceste obligații nu fac obiectul acestei amnistii, deoarece prin legi anterioare (OUG 29/2020) care au permis amânarea plății obligațiilor fiscale în perioada stării de urgență, se menționează clar că obligațiile fiscale scadente în perioada stării de urgență și până la 30 de zile după încheierea acesteia nu sunt obligații fiscale restante conform înțelesului din Codul de Procedura Fiscală.

Astfel, obligațiile de plată aferente lunilor februarie, martie și aprilie 2020, cu scadențe pe 25 martie, 25 aprilie, respectiv 25 mai 2020, vor putea fi plătite fără consecințe până pe data de 12 iunie 2020 (30 de zile de la încheierea stării de urgență). Ele, însă, nu vor face subiectul amnistiei fiscale și nu vor putea fi amânate ulterior acestei date, deoarece devin obligații fiscale restante după 15 iunie 2020.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere


Îți recomandăm

Studenți la calculator

Din când în când mai schimb vorbe la o cafea, la sfârșit de săptămână, cu studenții sau foștii studenți cu care am lucrat în diverse momente ale vieții. Fac asta de ani de zile și încă îmi face plăcere. La început, când încercam să ne cunoaștem mai bine, eram convinsă că stăpânesc bine limba română. Aveam impresia că știu nuanțe, subtexte, ritmuri. Până într-o zi, acum câțiva ani, când unul dintre ei a spus: „Mamăăă, ce vibe soft are mesajul ăsta, dar totuși e on point.” Și-atunci am realizat că trebuie să mai învăț.

Citește mai mult

Fady Fady Chreih | Reginamaria.ro

De la etajul 17 al unei clădiri emblematice din Nordul Bucureștiului, orașul pare mai verde și mai ordonat. Fady Chreih, CEO-ul Rețelei private de sănătate Regina Maria, îmi povestește, într-un interviu pentru platforma republica.ro, despre cum s-a transformat o afacere locală lansată în toamna lui 1995 într-un motor al unei schimbări culturale- a redefinit ce înseamnă să fii pacient, medic și angajator într-o Românie care se caută încă pe sine și face eforturi să găsească răspunsuri la întrebări dificile în istoria sa de după 1990. În 20230, Regina Maria vizează afaceri de 1 miliard de euro, dublu față de astăzi.

Citește mai mult

politician - Foto: Mihajlo Maricic / Panthermedia / Profimedia

O funcție atât de importantă, cum este cea de prim-ministru, este ocupată de o persoană care este numită oficial de președintele României, în principiu la propunerea partidelor politice reprezentate în Parlament. Spun în principiu, deoarece o persoană din zona non politică ar putea fi numită de președintele țării și eventual votată de partidele reprezentate în Parlament. Foto: Profimedia

Citește mai mult

fermierul din Sânbenedic

Într‑o Românie în care încă ne mai întrebăm cum rămâne cu agricultura noastră, poveştile oamenilor care se încăpăţânează să construiască ceva aici, la noi acasă, capătă valoare. La Republica am tot scris despre antreprenori, despre profesori, despre doctori, despre tineri plecaţi şi întorşi, încercând să arătăm că se poate. E și cazul lui Adi Lupean, ne arată tuturor că se poate.

Citește mai mult