Sari la continut

Descoperă habits by Republica

Vă invităm să intrați în comunitatea habits, un spațiu în care înveți, găsești răspunsuri și resurse pentru a fi mai bun, pentru a avea o viață mai sănătoasă.

Nu există o greșeală mai mare decât a face vaccinarea anti-Covid să fie obligatorie. Nu avem suficiente argumente științifice, plus că este oricum târziu și deja suntem polarizați ca societate

vaccinare. - Foto: Inquam Photos / George Călin

Foto: Inquam Photos / George Călin

Trebuie să schimbăm narativul despre vaccinarea anti-Covid. Acum.

Da, a venit și acel moment: trebuie să schimbam narativul despre vaccinare în România.

La un an de la pornirea campaniilor de vaccinare în toată lumea, suntem în punctul în care putem afirma cu certitudine că:

- vaccinurile au un profil de siguranță foarte bun și, important, predictibil

- vaccinurile protejează în mare măsură față de apariția formelor grave de boală

- singure, vaccinurile din prima generație nu pot opri pandemia. Trebuie combinate cu alte măsuri.

La ce trebuie să ne așteptăm în perspectiva anului 2022:

- vom avea (deja avem, în Austria) situația în care persoane vaccinate trebuie să stea în lockdown și se vor întreba de ce, din moment ce s-au vaccinat

- vom avea persoane vaccinate complet (două sau chiar trei doze) care vor fi în situația să se infecteze și să aibă nevoie de acces la noile terapii orale sau la anticorpii monoclonali abia autorizați în UE

- este mare probabilitatea de apariție a unor variante ale virusului care să afecteze persoanele vaccinate într-o măsură mai mare decât s-a întâmplat cu variantele despre care discutăm acum

În acest context:

- nu există o greșeală mai mare decât a face vaccinarea anti-Covid să fie obligatorie. Nu avem suficiente argumente științifice, plus că este oricum târziu și deja suntem polarizați ca societate.

- nu există o greșeală mai mare decât, din dorința de a susține vaccinarea (personal, am fost printre primii medici care s-au pronunțat și rămân ferm pro-vaccinare), să scădem valorea terapiilor (medicamente orale, anticorpi monoclonali) sau a altor mijloace utile în lupta împotriva pandemiei (testare, ancheta epidemiologică, secventiere și utilizarea datelor, purtarea măștii, evitarea aglomerațiilor).

-nu există o greșeală mai mare decât să continuăm campaniile cu influenceri care răspund la întrebările anului 2020, accentuând de fapt infodemia

De fapt, trebuie să ne mutăm obiectivul, să schimbăm narativul, de la promovarea vaccinării și atât, către controlul pe termen scurt, mediu și lung al pandemiei, utilizând, nu e nicio îndoială, ca principală armă vaccinul. Dar să le adăugam, pe rând, și pe celelalte.

În acest moment, ezitarea față de vaccinarea anti-Covid are prea puțină legătură cu vaccinul în sine, cu proprietățile sale medicale și cu argumentele științifice.

Ezitarea se corelează cu încrederea redusă în autorități (de diverse feluri, de la politicieni, la medici) și o regăsim ca atitudine generală în privința mai multor măsuri anti-pandemie (purtarea măștii, lockdown, testare).

Restabilirea/reclădirea încrederii ar trebui să devină obiectivul nostru, al tuturor.

Să nu ne simțim, însă, mai vinovați decât ar trebui. Ducem cu noi un bagaj istoric greu de lepădat într-un timp atât de scurt. Pe de altă parte, nu există nicio țară (cu atât mai puțin în UE) care să fi controlat pandemia, acționând așa cum a făcut-o până acum. Suntem, la nivel global, aproximativ în aceeași situație, departe încă de o rezolvare a pandemiei, pentru că am cedat prea repede tentației de a reveni la „business aș usual”.

Mă gândesc că soluția va veni tot din partea științei și a inovației, cu condiția să fie utilizate inteligent și în beneficiul oamenilor, cu onestitate și bună credință.

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • Delia MC Delia MC check icon
    Bla bla bla.
    Lungește Doamne boala, până s-o coace poama.
    Ezitarea are legătură cu educația și cu unele nevoi psihice încă neîmplinite: de aprobare, de a avea un scop în viață, de a putea măcar o dată spune nu, etc, etc. N-are nici o legătură cu încrederea în stat (o teorie luată de mulți în brațe și rostogolită până la sațietate și peste). Are totuși legătură cu superstițiile, credința prost înțeleasă, cu naivitatea ce frizează prostia. Scindarea societății va continua inevitabil, fiind cei din ambele părți sătui de (non-)argumentele celorlalți. Asta e, nu văd vreo rezolvare favorabilă. Există doar speranța că va fi un vaccin perfect ori că ăsta după 2-3 doze plus/minus o îmbolnăvire ușoară va fi liniște iar ceilalți... ce va vrea Domnul.

    Pe scurt, ce propuneți, dle dr? Că de lamentări sterile, aia nu, aia nu, suntem sătui. Deci, soluția?
    • Like 2


Îți recomandăm

Cristian Tudor Popescu

„Cele 6 planete principale (Mercur, Venus, Terra, Marte, Jupiter, Saturn, acestea erau cunoscute pe atunci – n.m.) se învîrtesc în jurul Soarelui pe cercuri concentrice (de fapt elipse, cu excentricitate mică) cu Soarele, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în același plan. Zece Luni se învîrtesc în jurul Pămîntului, al lui Jupiter și al lui Saturn, în cercuri concentrice, în aceeași direcție a mișcării, aproximativ în planele orbitelor planetare”

Citește mai mult

Ceasul obezității

Datele INS din 2022 ne arată că aproape 45% dintre bărbați au circumferință abdominală peste pragul de risc, iar peste 56% dintre femei au circumferință abdominală mai mare de 88 de centimetri- indicatori de adipozitate centrală, grăsime interioară, care sunt corelați direct cu riscul cardiovascular. Dar obezitatea nu începe cu kilogramele în plus. Începe cu lucruri aparent banale: un prânz rapid între două ședințe, o zi întreagă petrecută pe scaun, mâncare ieftină și accesibilă, tot mai puțin timp pentru mișcare. Treptat, aceste obiceiuri devin stil de viață. Iar stilul de viață devine risc pentru sănătate.

Citește mai mult

Romania noi ei / sursa foto: Inquam Photos

Democrațiile nu se prăbușesc peste noapte. Se erodează lent, prin neîncredere, suspiciune și retragere. În societatea românească, această erodare vine dintr-o ruptură simplă, dar profundă: diferența dintre cum ne vedem pe noi și cum credem că sunt ceilalți. Pe scurt: Noi suntem corecți, Ei sunt problema; Noi suntem buni și Ei sunt de vină.

Citește mai mult