Sari la continut

La 9 ani de Republica, întrebăm: ChatGPT la urne – Ce ar vota inteligența artificială? Dar tu?

De 9 ani, Republica construiește o comunitate în care ideile prind glas și dezbaterile autentice fac diferența. Anul acesta, facem un experiment: l-am întrebat pe ChatGPT cum ar vota la alegerile din România. Însă întrebarea cea mai importantă rămâne pentru tine: cum alegi tu viitorul? Scrie, alătură-te conversației și hai să schimbăm România împreună!

Nu merge la vot! Stai acasă duminică! Bagă un film pe Netflix! Un horror. În filmul acesta vei juca chiar tu

steag UE - 11 mai

foto: Mihai Barbu / AFP / Profimedia

E atât de ușor să dezertezi tocmai acum, să cazi în capcana defetismului. E așa de „cool” să afișezi grimasa lamentării cinice de tipul: ce mai contează? Oricum va fi ales cine vor ei! Sunt toți la fel! Nu mai am încredere în nimeni! Mă doare-n cot!

Circumstanțe atenuante ai destule. E atâta zgomot ridicol, fals, scrâșnet de dinți, ipocrizie groasă, scamatorii social media, încât până și frica ți-a paralizat în amigdală. Frica legitimă de a nu pierde tot ce avem – libertatea de expresie, libertatea de mișcare, libertatea de inițiativă. Rostul european, regăsit atât de greu după traversarea deșertului comunist. Libertatea de a spera măcar. Libertatea.

Știu – suntem epuizați de corupția în care am băltit peste 30 de ani, de incompetența abisală a clasei politice, de stridența agresivă a unor lideri aroganți, cu valori strâmbe și fără conținut. De fluviile de promisiuni neonorate. Atât de epuizați, încât parcă ni s-a gripat iremediabil mecanismul gândirii critice. Nu mai deosebim zâmbetul de rânjet. Oboseala ta are mii de km pătrați, exact atâția cât dezamăgirea. Dar nu e o scuză. Deloc.

Stai acasă. Itisuatitis. Doar că miza de acum e uriașă. It is.

Stai acasă duminică și uită-te la un film tare. Un horror. O distopie. Nu-i Netflix de data asta. Îi poate zice România post-2025. The day after. Ești și tu în distribuție. Ai scris și tu la scenariul ăsta. Stând acasă. Că erau pur și simplu insurmontabile cele 1156 de secunde până la cabina de vot și înapoi.

Stai acasă duminică. Arată fără echivoc că nu-ți mai pasă. Că ți se rupe. Știi ceva? De data asta chiar e posibil să ți se rupă. Destinul în bucăți. Ție și nouă tuturor.

Stai acasă. E dreptul tău să fii scârbit, neimplicat, superior, imun, acru, critic, detașat. Doar că detașarea s-ar putea să fie acum pe tărâmul înghețat al lipsei de opțiuni. Al beznei.

Stai acasă duminică. Măcar să ne merităm soarta cu vârf și îndesat, nu? Praful să se aleagă. Pentru că prețul lipsei de discernământ, al dezertării și nepăsării, de data asta va fi crâncen. Vom plăti în ani. Sumbri. Ăia pe care de obicei îi numim viitor. Dar îi putem numi și coșmar.

Stai acasă duminică. Nu veni la vot. Și uită-te pe geam. Ce vezi acolo formându-se e negura deasă care se pregătește să învăluie România. O negură la nașterea căreia ai participat din plin. Stând acasă. O negură bolnavă pe care e posibil să o respiri adânc, sufocându-te, chiar începând de lunea viitoare. Vine din est, cum a venit de atâtea și atâtea ori, ca o răsuflare de duh rău. Poate intra peste tot, va intra și-n casa ta, acolo unde ai decis că vei sta duminică, inert, absent, pasiv.

Sau nu sta! Du-te la vot!

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • check icon
    Ba merg : https://mcscrib.blogspot.com/2025/05/cu-sufletul-deschis.html
    • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult