Foto: Profimedia Images
Vara aceasta, când studenții și masteranzii participau la ceremoniile de absolvire organizate pe tot cuprinsul Europei, un italian de 98 de ani, pe nume Giuseppe Paterno, devenea cel mai vârstnic absolvent de studii universitare din Italia, după ce obținuse diploma de master în filosofie și istorie. Notabila performanță este o expresie a dorinței neîncetate de cunoaștere a spiritului uman, dar și a vremurilor care fac posibilă materializarea ei la vârste atât de înaintate. Trăim epoca cu cea mai ridicată speranță de viață din istoria omenirii, într-una din regiunile cu cel mai liber acces la educație de pe planetă, într-o perioadă cu cele mai accelerate schimbări tehnologice. Astăzi avem oportunitatea de a frecventa cursuri la distanță, avem o varietate impresionantă de furnizori de servicii educaționale și ne vine mai la îndemână decât părinților noștri să învățăm și după ce am încheiat anii de școală.
De multe ori, pentru cei aflați la vârsta activă nu este vorba doar despre posibilitate, ci despre necesitate, dacă își doresc un parcurs mai bun în carieră - o schimbare de job, creșterea veniturilor salariale, înaintarea în ierarhie sau chiar schimbarea domeniului pentru care s-au pregătit sau în care au lucrat ani de zile.
Unele dintre cele mai bine plătite joburi de astăzi nu existau în urmă cu 20 de ani
În articolele despre educație, este amintit deseori faptul că, la maturitate, elevii de astăzi vor avea joburi care nu există încă și că o persoană obișnuită își va schimba specializarea de 4-5 ori de-a lungul vieții. Ideea de bază este că trebuie să îi ajutăm pe copii să își dezvolte competențe generale, precum gândirea critică și capacitatea de a rezolva probleme complexe și să nu ne mulțumim să le predăm conținuturi pe care să le învețe pe de rost. Dincolo de acest aspect, crucial pentru viitorul celor mici, dar și pentru mersul întregii societăți, nu trebuie să neglijăm faptul că în această situație ne aflăm și noi, adulții.
Am mers la o școală care nu ne-a pregătit pentru felul în care arată astăzi piața muncii, unele dintre cele mai bine plătite joburi nu existau în urmă cu 20 de ani, iar instrumente tehnologice care au redefinit jocul în multe industrii păreau pe vremuri desprinse din romanele SF. Mai mult decât atât, în contextul crizei demografice provocate de scăderea natalității și creșterea speranței de viață, este de așteptat ca mulți dintre profesioniștii care au astăzi 30-40 de ani să muncească până la vârste mai înaintate decât o făceau predecesorii lor. Ca să continue să rămână relevanți într-o realitate în continuă schimbare va fi necesar să continue să învețe.
Dar dincolo de toate aceste lucruri mai este ceva: din ce în ce mai mulți oameni au înțeles că o alegere făcută în urmă cu două decenii, când s-au înscris la facultate, nu trebuie să rămână un dat pe viață, dacă acest lucru nu mai corespunde aspirațiilor lor. Cunosc oameni maturi, cu copii și cariere bine așezate, care se înscriu la facultate sau urmează studii masterale alături de colegi care au mai puțin de jumătate din vârsta lor. Sau care își transformă pasiuni pe care le-au ținut mulți ani doar pentru ei în mici business-uri. Oameni care învață la 45 de ani o nouă limbă străină și care fac cursuri de certificare în domenii despre care știau foarte puține lucruri.
Potrivit OECD, învățarea pe toată durata vieții este esențială pentru ca indivizii să se adapteze și să reușească pe piața muncii și în societățile modelate de speranța de viață mai lungă, progresele tehnologice rapide, globalizarea și schimbările demografice, precum și șocuri bruște, cum ar fi pandemia COVID-19. Începută din copilărie, învățarea continuă la vârsta adultă și chiar la locul de muncă. Ea cuprinde învățarea formală în medii precum școli și centre de formare, învățarea informală și non-formală facilitată, de colegi și de formatorii de la locul de muncă, și învățarea neintenționată care decurge din interacțiuni sociale spontane.
O analiză a OECD arată că abilitățile de comunicare, capacitatea de a lucra în echipă și o bună organizare se numără printre competențele transversale cel mai frecvent solicitate de angajatori într-o mare varietate de ocupații. Abilitățile cognitive, cum ar fi abilitățile analitice, de rezolvare a problemelor, abilitățile digitale, abilitățile de prezentare și cele de lider sunt, de asemenea, necesare majoritatea locurilor și contextelor de muncă. Platforme online de învățare, dar și companii specializate în training oferă o gamă largă de cursuri care dezvoltă competențe necesare pentru mai multe categorii de joburi - cursuri de public speaking, cursuri de leadership, cursuri de comunicare și de negociere, cursuri care îți arată cum să îți eficientizezi activitatea sau cum să gestionezi proiecte.
Dovezile arată că performanțele asociate cu competențele transversale pot varia în funcție de modul în care acestea se îmbină cu alte competențe și cu rolurile ce trebuie îndeplinite, subliniază OECD. Acesta este și motivul pentru care mulți oameni investesc în formarea de hard skills, care să le asigure un parcurs profesional mai bun sau o conversie profesională de succes. Sunt angajați care urmează un MBA sau care aleg, în ciuda unei vieți pline, să facă o nouă facultate pentru a se pregăti temeinic într-un nou domeniu. Sau sunt profesioniști fără background în IT care fac cursuri de programare și își obțin certificări în domeniul digital.
Un studiu european arată că, în 2021, 10,8% din cetățenii UE cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani luaseră parte în ultimele 4 săptămâni la o formă de educație sau training, procentul fiind de 4,9% în România. Studiile anterioare arată că, de obicei, mare parte din aceste activități sunt furnizate de de angajator,
Dar Uniunea Europeană își propune ca, până la sfârșitul deceniului, 60% dintre adulții cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani să ia parte anual la o formă de training.
- Articolul face parte din seria Dăm credit educației, un proiect editorial realizat în parteneriat cu Banca Transilvania, pe parcursul întregului an 2022.
Urmăriți Republica pe Google News
Urmăriți Republica pe Threads
Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp
Alătură-te comunității noastre. Scrie bine și argumentat și poți fi unul dintre editorialiștii platformei noastre.
Ce dovedeste asta ? o economie putin diversificatà, care genereaza o piață a muncii pe màsurà, incapabilà sa absoarbà si sa disemineze corespunzător în teritoriu și economie o jumàtate din populația activà.