Sari la continut

Încearcă noul modul de căutare din Republica

Folosește noul modul inteligent de căutare din Republica. Primești rezultate în timp ce tastezi și descoperi ceea ce te interesează filtrat pe trei categorii: texte publicate, contributori și subiecte. Încearcă-l și spune-ne cum funcționează, părerea ta ne ajută.

O decizie pragmatică: România deschide piața muncii pentru cetățenii ucraineni care vor să rămână la noi

refugiati - Ucraina

Foto: Robert Ghement / EPA / Profimedia

Guvernul României a aprobat o serie de derogări de la legislația imigrării, pentru a permite cetățenilor ucraineni să se angajeze în România, fără a mai fi necesară obținerea avizului de muncă și a vizei de lungă ședere. Potrivit Ordonanței de Urgență 20, adoptată în data de 8 martie 2022, toți cetățenii ucraineni care vor semna un contract individual de muncă cu o societate românească își pot prelungi șederea prin obținerea unui permis de ședere în scop de muncă, direct de pe teritoriul României, fără să mai fie obligați să iasă din țară.

Astfel, odată cu adoptarea noii reglementări, cetățenii ucraineni vor avea la dispoziție două opțiuni suplimentare în ceea ce privește stabilirea în România: angajarea directă, fără a mai fi nevoie de obținerea unei vize și a unui aviz de muncă, și solicitarea protecției temporare conform directivei europene ce oferă în mod automat dreptul de ședere și de muncă. Autoritățile române urmează să publice zilele următoare procedura de aplicare pentru aceste reglementări.

Conform OUG 20, persoanele care nu dețin documente care să dovedească experiența profesională și calificarea necesară ocupării unui loc de muncă sau lipsa unor antecedente penale incompatibile cu activitatea pe care urmează să o desfășoare pot semna o declarație pe proprie răspundere, pe baza căreia să beneficieze de prevederile noii reglementări. În cazul acestor persoane, dreptul de muncă este limitat la cel mult doi ani, urmând ca în zilele următoare autoritățile să publice procedura de încadrare în muncă pentru această categorie.

Pe de altă parte, excepțiile introduse prin OUG 20 nu sunt aplicabile în cazul profesiilor reglementate în România, conform legislației în vigoare (precum medic, farmacist, arhitect etc.), indiferent dacă activitatea se desfășoară în calitate de salariat sau în mod independent.

Măsurile de sprijin implementate de guvern sunt binevenite în contextul actual, în care există un flux masiv de persoane care intră în România, dintre care o mare parte au capacitatea de a munci. Astfel, acestea vor putea să își asigure mijloacele de întreținere necesare, în situația în care aleg să rămână în România, existând deja multiple inițiative în acest sens, precum platforme ce au ca scop cuantificarea ofertei și cererii de forță de muncă.

Noile măsuri din OUG 20 nu sunt aplicabile membrilor familiilor cetățenilor ucraineni care vor beneficia de excepțiile menționate în vederea angajării. Pentru aceștia, rămân în vigoare condițiile anterioare, respectiv obținerea admisiei, a vizei de lungă ședere și a permisului de ședere în scopul reîntregirii familiei, dar și posibilitatea de a aplica pentru protecție temporară odată ce procedura va fi publicată de către autoritățile române (probabil în următoarele zile).

Facilitarea accesului liber la muncă și posibilitatea reglementării dreptului de ședere într-un mod facil și rapid, atât pentru cetățenii ucraineni, cât și pentru membrii familiilor lor, ar plasa România pe lista țărilor din Uniunea Europeană cu un regim favorabil în vederea stabilirii pe termen mediu și lung. Acest lucru ar putea crește gradul de atracție și retenție al României pentru cetățenii ucraineni, astfel încât țara noastră să nu mai fie doar o zonă de tranzit spre țările din vest.

A contribuit Mihaela Vechiu, Manager, Servicii Dedicate Angajatorilor Globali, Deloitte România

Urmăriți Republica pe Google News

Urmăriți Republica pe Threads

Urmăriți Republica pe canalul de WhatsApp 

Îți recomandăm
Abonează-te la newsletterul Republica.ro

Primește cele mai bune articole din partea autorilor.

Comentarii. Intră în dezbatere
  • majoritatea sunt mame cu copii, si oameni in varsta. Putini sunt in segmentul de angajat imediat full time. Si sper sa nu fie platiti sub nivelul lor, asa cum se intampla cu multi emigranti in multe alte tari.
    • Like 2
  • Nume check icon
    La penuria de forță de munca atât calificata cât și necalificata ar ideal sa rămână cât mai multi ucrainieni în țară. Totuși nu cred. Nu am fost și nu suntem prea atractivi din punct de vedere salarial, chiar dacă costurile de zi cu zi sunt mai mici și mai este și o problema destul de serioasă de limba. Politica noastră păguboasă de a tine salariile mici pentru ca chipurile nu suntem productivi ne lovește direct în plex, și nu numai în acest caz cu refugiații ucrainieni, dar mai ales și cu migranții România.
    • Like 4
    • @ Nume
      Așa e dar aici au multe alte avantaje. Nu suntem atractivi salarial dar spre deosebire de UK ,Polonia , Ungaria sau Franța unde de asemenea sunt probleme de limbă nu au dreptul la muncă asigurat ca să nu mai spun de faptul că UK i-a întors înapoi în Franța pentru viză. Apoi nici o țară din cele în care au emigrat cei mai mulți (Polonia,Ungaria,Germania,UK,Slovacia,Franța) nu asigură educația în limba maternă ca la noi(să nu uităm că nici romanii din Ukraina nu aveau acest drept). Germania e singura țară în care au drept de muncă dar acolo ca de altfel în nici o țară din vest cu salarii atractive nu se pune problema educației în alte limbi în afară de cea din țara respectivă. Or pentru copiii care au emigrat asta va însemna alienare culturală și cand se vor întoarce (dacă se vor întoarce) ei nu vor mai avea nimic în comun cu Ukraina în afară de numele primit la naștere.
      • Like 2
    • @ Rusu Liviu
      .......nu se vor mai intoarce !!!!
      • Like 0
    • @ Lucian Mihai Cojanu
      Nume check icon
      Odată ce au ajuns în Vest de la varsta frageda și au făcut scoli acolo și au beneficiat de un conform mult mai ridicat decât acasă plus oportunități de educație, dezvoltare, rezidenta și chiar cetățenie, sigur nu se vor întoarce prea multi. Vedem și în cazul RO. Nu este vorba numai de cele 4-5 milioane de romani plecați, dar de încă 4-5 milioane de copii ai lor, nepoți care nu se vor întoarce.
      • Like 2
    • @ Nume
      In acest domeniu ,avem mai multe dezavantaje ,
      --In cadrul firmelor ,nu prea sunt multi vorbitori de L,Enleza , si nici slarizarea nu prea le place , Multi prefera sa plece ,mai departe ,cu rscul ,ca sunt mai departe de ,casa lor .Totusi avantajele sun in avantaj ptr ambele parti , ei ca au o sursa de trai ,iar noi , ca avem o mana de lucru ,!
      • Like 0


Îți recomandăm

E.ON predictibilitate facturi

Din 1 iulie, jocul s-a schimbat complet în piața energiei. Asta înseamnă că furnizorii nu mai practică tarife reglementate, iar prețurile se stabilesc liber, în funcție de evoluția pieței. Da, asta a însemnat și facturi mai piperate pentru mulți dintre noi, așa că apare întrebarea firească: ce putem face ca să avem mai mult control asupra facturii lunare?

Citește mai mult

Fără poveste nu există design

Ezio Manzini este una dintre cele mai influente voci globale în domeniul designului pentru sustenabilitate și inovare socială. Profesor emerit la Politecnico di Milano și fost profesor de Design Industrial la Universitatea de Arte din Londra, Manzini a revoluționat modul în care înțelegem rolul designului în societate. Fondator al DESIS (Design for Social Innovation and Sustainability), o rețea internațională prezentă în peste 50 de universități din întreaga lume, el a fost printre primii care au articulat viziunea designului ca instrument de transformare socială și ecologică. Cărțile sale, printre care ”Design, When Everybody Designs" și "Politics of the Everyday", au devenit texte esențiale pentru designeri, arhitecți și inovatori sociali. Cu o carieră de peste patru decenii dedicată explorării modurilor în care designul poate facilita tranziția către o societate mai sustenabilă și mai justă, Manzini continuă să inspire generații de profesioniști să regândească relația dintre design, comunitate și mediu.

Citește mai mult

Hektar

Traian F1- gogoșarul rotund cu pulpă groasă, Kharpatos 1- ardeii lungi de un roșu intens la maturitate, Minerva F1- vânăta subțire cu semințe puține și miez alb, Prut F1- castravetele care nu se amărăște când îl arde soarele, Burebista- pepeni ovali cu coajă verde și miez zemos, Valahia F1, Daciana F1, Napoca F1. Zeci de soiuri hibrid de legume care poartă nume românești sunt realizate în serele private de cercetare HEKTAR, de lângă Câmpia Turzii.

Citește mai mult

Mara Barbos Niculescu

În România lui „învățăm simultan”- în aceeași oră, unii copii rezolvă probleme, iar alții silabisesc primele propoziții. Discuția cu Mara Barbos Niculescu (Director Regional Centru-Vest, Teach for Romania) oferă o imagine mai puțin vorbită la nivelul societății despre ceea ce se întâmplă în școlile vulnerabile. Clivajele adânci dintre comunități, decalajele de literație și numerație te obligă la gimnaziu, ca profesor, ori să înveți să construiești baza – citit, scris, socotit, ori să cauți sprijin din partea unui specialist.

Citește mai mult

Cartierul perfect

Nu e doar un loc pe hartă, ci o combinație de elemente care ne fac să ne simțim acasă, în siguranță și conectați. „Cartierul perfect” nu e o utopie, ci o lecție sau un model de locuire la comun. E o alfabetizare, spune Alexandru Belenyi, arhitectul care a coordonat, la inițiativa Storia, un proiect curajos în România încercând să răspundă la întrebarea: Ce înseamnă ”perfect” când e vorba de locuire?

Citește mai mult
sound-bars icon